miercuri, 27 iunie 2007
Penultimul capitol...
Capitolul 12
Regatul Oamenilor-stapanitor al intregii Servah
La doua zile dupa ce Enya il vazuse pe Leus in carul sau de lupta parasind fostul teritoriu al Padurii Nimanui,regina si supusii ei,insotiti de ultimele trupe umane,conduse de Herus au ajuns in capitala oamenilor.Reactia locuitorilor era de asteptat.Trei sferturi din cetatenii capitalei ori s-au ascuns in case,ori au sunat alarma pentru garzi.A fost nevoie de Herus ca sa-i linisteasca.Zarva de-afara nu-l putea lasa nepasator pe Hetterex.A iesit rapid pe scarile Marii Sali de Onix.A ramas socat...
Elfi...foarte multi elfi calcasera in propria sa capitala.Bestii,rude cu orcii indrazneau sa se apropie,si chiar sa intre in capitala Oamenilor,rasa cea pura...
-GARZI !!! GARZI !!!zbiera Hetterex.Ucideti bestiile astea...
-Nu va fi necesar,Maiestate,vorbi calm si se infatisa regelui,Herus.
-Herus?Tu?se balbai regele.Te-ai aliat cu ei?Cu...elfii.Ai innebunit.Leus v-a innebunit pe toti.Pe tine,pe Arkos,Nikosus,Leunclauvius.Pe singurele persoane in a caror maini mi-as fi dat viata!GARZI.Ucideti elfii.Pe Herus si garda sa,arestati-i!
-Maiestate,va rog!Ascultati-ma,se repezi Herus.Nu faceti asta...Trebuie sa intelegeti...Ei nu sunt dusmanii nostri.Asa am crezut si eu la-nceput,dar apoi...
-Apoi l-ai gasit pe Leus,nu?interveni Hetterex.Si te-a pacalit si pe tine.Ce mai face acum fiul meu?Pe unde mai zace,zdrobit de propria-i nebunie.Probabil alaturi de cei trei tradatori din Conciliu.
-Leus nu e mort,Maiestate...suspina Herus.Cel putin nu de tot...
-Cei trei...sunt morti?
Hetterex ramase inmarmurit.
-Si...Leus...?intreba el aproape soptit.
-Cred ca sunt cea mai in masura sa va raspund la asta...vorbi tare si raspicat Enya.Merse langa Herus si se inclina cu eleganta regelui oamenilor.
Hetterex o privi acru:
-Si tu esti...?
-Enya...de doua zile sunt oficial,regina elfilor.
Regele o privi mai cu blandete.Impresionat de frumusetea si indarjirea fetei fu de acord sa o asculte.
Povestea ei il infricosa.Nu putea crede ce se intamplase cu fiul sau.Afla tot.Despre cucerirea Vaii Albe,Batalia Regatelor,nebunia in care daduse Leus,moartea celor trei membrii ai Conciliului si moartea regelui Balthasar.Afla chiar si de idila dintre fiul sau si actuala regina a elfilor.Dupa ce elfa isi termina istorisirea,o privi pe fata cu dispret,de parca ea ar fi purtat vina tuturor celor intamplate.
-Deci...nu mai aveti casa.Si ce asteptati de la mine?Sa va adapostesc?Daca fiul meu s-a transformat intr-o ciudatenie pentru a-l opri pe regele orcilor,inseamna ca a reusit.Locuiti pe teritoriul fratilor vostri,orcii.
-Nu suntem frati...Venim doar din aceasi lume,il repezi Enya.
-Exact!
Era imposibil sa discuti cu un om care intreaga sa viata traise dupa un crez.Uraste ceea ce nu cunosti.
-Nu va voi adaposti in capitala mea.Plecati!Sau va dau cu forta afara.
-In numele a tot ce ai mai scump lasa-ne macar pana aflam ce s-a intamplat cu orcii si cu Leus,suspina regina Enya.
-Putin imi pasa...
-Nu-mi sta in fire sa fac asta dar...
Enya facu un semn catre supusii ei.Din multime se desprinse Krom.Garzile regelui se asezara in garda.Iar Hetterex privi impresionat la uriasul elf.Krom ii dadu fetei un recipient subtire.Fata il lua,si scurse pe pamant un praf argintiu,care dupa cateva momente se materializa si se preschimba intr-un sarpe urias.Akkadur se inalta cu gatul sau lung si cu botul urias in fata regelui.Garzile dadura sa se repeada la sarpe dar Krom ii opri.Hetterex se lipise de tronul sau.Transpiratia ii curgea pe fata ca o tortura.Akkadur suiera amenintator.Iar Enya privi putin amuzata,apoi se adresa din nou regelui:
-Va rog...Doar o zi.Cercetasii nostri ne vor spune ce-au de spus si vom pleca imediat.
Regele dadu sa refuze,dar Akkadur se apropie la o palma de chipul acestuia si scoase limba.
-Bbbiinne!incuviinta Hetterex.
-Multumim...zambi Enya.Nu va faceti griji pentru Akkadur,e destul de prietenos.Doar ca va sta un timp cu dumneavoastra ca sa nu va razganditi.
Sarpele se retrase cu totul in locul unde ii era coada asteptand cuminte.
La un ceas dupa aceste intamplari,cinci cercetasi elfi parasira calare capitala oamenilor pentru a afla nouatile in partea vestica.
*
-Regele tau e tare incapatanat,suspina Enya suparata.
Regina se sprijinea de o coloana masiva din marmura ce sustinea Marea Sala de Onix.
-Asta ne e mentalitatea,raspunse Herus.
Fata il privi mirata.
-Dar unii dintre noi sunt mai deschisi la ,,nou’’ .adauga el.
Enya surase.Ochii ei gri privind cum Mithras Major se ascunde in partea vestica a Muntilor Flacarii il facu pe Herus sa se simta melancolic.
-Sper ca cercetasii vostrii sa aduca vesti bune,spuse tanarul intr-o doara.
-Hm...?
Enya il auzise dar nu-l ascultase.Herus bufni in ras,incercand sa spuna:,,N-ai pic de respect pentru un vizitator oficial,regino!!’’ .
-Ma gandeam la Leus,spuse ea visatoare.
-Voi doi chiar v-ati iubit,nu-i asa?
-Mda.L-am iubit foarte mult.
Enya se ridica de pe sprijinul coloanei de marmura si-l imbratisa pe Herus.Tanarul o saruta parinteste pe frunte,iar ea surase gingas.
Noaptea ii acoperi complet,mergand separat la dormitoarele lor.
*
-Ce ma sfatuiesti sa fac,Lewius?
Vocea lui Hetterex rasuna suaparata in Marea Sala de Onix.Noul(si incompetentul) Mare Ministru,Lewius nu asculta insa.Nu-si putea desprinde privirea de la Akkadur care patrula in liniste in preajma lor.
-LEWIUS!!!tuna regele
Lewius tresari,fiind cat pe ce sa cada de pe scaun.Il privi temator pe suveranul sau,care il privea cu toleranta si-l intreba printre dinti:
-Ce ma sfatuiesti sa fac?
Lewius se prefacu cu nonsalanta ca se gandeste.Dar mintea ii era goala.
-Pai...baigui el.
-Habar n-ai,raspunse Hetterex.Mare Mithras Major!De ce m-ai pus atunci sa-i arestez pe Arkos,Nikosus si Leunclauvius.
-N-am stiut ca vom ajunge aici,sopti Ministrul.
-Era evident ca se va ajunge aici daca faceam ce-am facut.Esti un incompetent,Lewius.Cei trei aveau dreptate.Esti in Conciliu favorizat de mine.Nu din pricina meritelor tale politice.Poti pleca,ex-ministre!
Lewius se ridica de pe scaun,tremurand.La iesire,ii statu in cale sarpele,Akkadur.Acesta se sperie groaznic.Iar Akkadur suiera dojenitor.
-Lasa-l sa plece...ii spuse Hetterex.Nu m-am razgandit.In niciun caz nu as face-o la sfatul sau.
Sarpele disparu in colturile intunecate ale Marii Sali de Onix.Si Hetterex adormi in tronul sau,nestiind ce avea sa-i mai rezerve ziua de maine.
*
A doua zi,cercetasii elfi revenira in capitala.Se dusera direct in apartamentul reginei si ii raportara.La cateva minute dupa aceea,Enya,Krom si Herus se prezentara in Marea Sala de Onix.Regele(care evident ca nu dormise prea bine in tronul sau de fier) ii privi cu oboseala.
-Cercetasii nostri s-au intors.Va multumim pentru gazduire...Vom pleca imediat.
-Ce-ati aflat?
Enya nu se asteptase ca pe Hetterex sa-l intereseze asa ceva.
-Leus l-a invins pe regele orcilor,si a pornit sa vaneze restul populatiei.Oficial,partea vestica a Servehei este eliberata de sub controlul vreunui alogen.Acest teritoriu apartine de drept Regatului Oamenilor si noi nu ne vom opune.Va puteti relua controlul acolo.
Regele fu impresionat de altruismul elfilor.Secunda cu secunda isi schimba parerea despre fostii locuitori ai Padurii Nimanui.
-Iar voi...ce veti face?intreba regele.
-Cercetasii ne-au mai spus ceva,raspunse Enya.Se pare ca orcii fug din calea lui Leus inspre sud.Se spune ca ar cauta Poarta Henyei,catre planeta noastra natala.Suntem decisi s-o gasim si sa mergem acasa.Oamenii nu vor mai avea de a face cu vreun popor alogen.Si sunt convins ca nici Leus nu va face probleme.Daca vom gasi poarta,probabil ne va urma.Nu si-a uitat o clipa adevaratul obiectiv:eliberarea regatului.Nu-si va compromite acum acest vis.
-Vei pleca si tu,nu-i asa Herus?intreba cu blandete Hetterex.
-Vreau sa-l gasesc pe Leus.Nu-l voi abandona la greu.
-Ai grija de tine,fiule,ii spuse regele.Si voi sa faceti la fel,spuse elfilor.
-Multumim.
Dupa cateva ore de pregatiri.Tot ce insemna elf parasi capitala oamenilor.Trecura de lantul Muntilor Flacarii si se indreptara spre sud.Cu ei era Herus.Pentru toti incepea o noua viata.
Hetterex era mandru.De situatia regatului sau,si de fiul sau.Leus,chiar daca luase calea gresita,niciodata nu si-a uitat visul.ELIBERAREA REGATULUI.Si Servah avea din nou un singur stapan.OMUL.Dar aceeasi oameni nu invatasera nimic.In continuare se credeau singurii care-si aveau dreptul la existenta.O pura greseala omeneasca...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu