vineri, 30 aprilie 2010

Bullet For My Valentine - Fever


Fever este cel de-al treilea album al galezilor si este foarte posibil sa fie si cel mai bun de pana acum. Mereu m-am gandit la BMFV ca la niste noi Metallica, unii mai tineri, mai agresivi si mai britanici. Si intr-adevar au inceput sa-mi placa atat de mult incat sunt in top3-ul meu, dupa Metallica (evident) si Iron Maiden. Nu stiu totusi cata dreptate a avut inuitia mea in ceea ce priveste asemanarea cu cea mai mare trupa de metal din toate timpurile.

Din punct de vedere media, Bullet au debutat mult mai bine decat Metallica la vremea lor. The Poison a fost un real succes - a avut multe videoclipuri, multe piese bune, concerte mai mult decat ok, multe fete date pe spate de Matt si de piesele All These Things I Hate si Tears Don't Fall - piese la care eu in prezent dau skip aproape intotdeauna. Nu ca nu mi-ar place, dar arunca trupa intr-o sfera in care nu vreau s-o vad. Metalcore sau ce-or fi, mie-mi place de BMFV sa cante agresiv, heavy, asta astept de la ei. Nu voi nega faptul ca au balade foarte misto, pe care le ascult cu placere, dar din punctul meu de vedere nu e asta baza la ei.

Scream Aim Fire a fost o schimbare drastica, o departare de la metalcore-ul pe care-l faceau foarte bine la un heavy-metal care ocazional s-a vrut a fi thrash. A iesit o mare invalmaseala, cu piese bune care au fost insa depasite numeric de altele foarte generice. Dar totusi a fost o miscare buna schimbarea asta mica de stil. Au aparut apoi niste B-Side-uri (Watching Us Die Tonight, Road to Nowhere si Tell Me One Good Reason Why) care aveau sa anunte cam ce ne va astepta pe viitor de la Bullet for my Valentine. Adica piese care au tendinta sa se duca catre hard-rock dar care pastreaza urme bune de metal. Are sens pana aici?

Fever este o lucrare ampla din partea trupei. Matt Tuck (voce+chitara) spunea ca este extrem de mandru de ce a reusit pe albumul asta. Si ca sa fac o paralela cu Metallica, este posibil ca Fever sa fie Master of Puppets-ul galezilor, dar diferenta e mare. Imensa chiar. Pentru ca pe MoP stii exact despre ce e vorba, ce te asteapta la fiecare piesa, si esti efectiv minunat cum este una mai buna decat alta, vorbim de cel mai bun album metal facut vreodata, nu?
Fever in schimb este un mix de mai multe elemente. Trecutul, prezentul si probabil viitorul trupei sunt inglobate intr-un singur album care m-a surprins incontinuu de la prima auditie, si nu intotdeauna placut. Acum la sfarsit cand mi-am satisfacut pofta de ascultari, pot spune ca-mi place Fever chiar foarte mult. E mai matur decat primele doua albume, piesele sunt ceva mai bine lucrate si structurate, dar in continuare lipseste ceva ca sa faca din Bullet dintr-o trupa cool una exceptionala.

Albumul se deschide cu Your Betrayal care are un intro absolut incantator, cu o explozie a tobelor si chitarilor care m-au uns pe suflet. Si apoi piesa efectiv se sparge (la sensul bun) in bucati heavy. Ideea versurilor soptite, urmate de un cantat puternic si foarte muncit este de-a dreptul geniala. Are atmosfera, are putere si este foarte originala. Si apoi cand te astepti ca piesa sa te dea de tot pe spate cu un solo sau un duel de chitari, auzi un ooh!ooh!ooh molcom si ciudat care efectiv ruineaza primele minute exceptionale. Nu stiu exact care a fost ideea, poate sa sugereze cosmarul, bantuitul dar e aproape ridicol. In fine, m-am obisnuit cu ea, si pot spune ca este preferata mea de pe Fever. Videoclipul e nasol rau de tot. Pana cand a aparut mi l-am imaginat in multe moduri si spun cu mana pe inima ca faceam ceva mai misto decat ce a iesit acum doua saptamani. Dar de ce sa mai insistam? Link la video pe-aici


In general veti observa doua chestii extrem de impresionante la albumul asta. Vocea extrem de bine lucrata a lui Matt(acompaniat corespunzator si de Jay James), care ii dau chiar un nou statut ca solist (mai ramane sa vedem daca le scoate la capat live) si melodicitatea versurilor. In momentul in care versurile apar in melodii, modul in care sunt cantate se integreaza atat de bine cu instrumentele si sunt fiecare in parte atat de catchy incat eu cel putin am crezut ca nu e adevarat. Un mare plus la capitolul asta.

Piesa nr. 2 este si title-trackul - Fever - instrumental e foarte misto, are ritm, e chiar genul de piesa metal buna de gesticulat pe ea. Dar ce naiba e cu versurile? Nu credeam vreodata ca o sa vad astfel de versuri la o trupa de metal care chiar imi place but here goes nothing : "Come here you naughty girl, You're such a tease, You look so beautiful...down on your knees". Pe bune, Matt? Stiu ca faci pe playboy-ul in videoclipuri s.a.m.d dar pe bune acum? Versuri de genul asta aveau si Nickelback si am inteles...aia sunt de la un capat la altul o trupa comerciala de rock. Dar Bullet? Chiar aveam pretentii.  In rest e catchy si asta, ca si toate piesele pana la urma, chit ca nu sunt de calitate cap-coada, suna bine. Ah, si de ce se exagereaza atat cu cantatul de woooh!ooooh!woooh! ???

The Last Fight a fost primul single in toata regula de pe album si chiar mi-a placut. Frumos structurata, versuri dragute, solo melodios si nici videoclipul nu e asa rau. Ce pot sa spun, e misto...Din nou sunt impresionat de liniile melodice ale vocii. Probabil aici s-a lucrat cel mai mult. Clipul e asta de jos:



A Place Where You Belong este balada la numarul 4 de pe album, exact cum pune Metallica. Draguta intentia, poate nu intentionata(sau poate ca da), desi si title-trackul este nr.2 exact cum fac veteranii mei preferati. Piesa e marfa. Sper din tot sufletul ca datorita versurilor (ceva mai triste) sa nu devina prea populara printre fanii de ocazie. Nu de alta, dar am darul sa mai detest  din melodiile care le asculta masele de ascultatori neutre. Am simtit cand am ascultat-o ca instrumental, Bullet ar putea sa sune mai solid de-atat. Sa faca solo-uri mai lungi, mai complexe. Matt si Michael Paget au tehnica si talent cu carul, vointa trebuie sa existe. Ar fi fost perfecta daca ar fi prelungit putin solo-urile. Cui nu i-ar place un Fade to black modern?

Pleasure and Pain este heavy! Si nici nu e nevoie sa mai spun ceva. E foarte heavy, adica e de bine. Exista o armonie de chitara foarte inspirata si am inceput sa o ascult extrem de des. Sunt si fan al versurilor, mi-aduc aminte de 4 Words (To Choke Upon) .Ce-ar mai fi de spus?

Alone incepe cheesy rau. Efectiv nu merge finger-tappingul ala la chitara din start cu riff-ul care urmeaza. De-acolo melodia se transforma in bine. Iarasi imi plac foarte mult versurile dar ma calca pe nervi cand la un interludiu instrumental aud wooohoooo! oooohooo! Astea erau bune de facut de catre public live, dar de ce trebuie sa le faca si in studio?

Breaking Out, Breaking Down e generica, mai mult ca sa umple albumul. Dar hai sa scriu aici la piesa asta si despre cat de buna e productia. Chitarile, bass-ul si bateria suna foarte clar si melodios. Stilul lui Michael Moose Thomas- bateristul imi aduce ca stil aminte tot mai tare de Scott Travis de la Judas Priest sau de Nicko McBrain de la Iron Maiden.

Bittersweet Memories e a doua balada. Tin minte ca citisem un interviu cu Matt in care se lauda sus si tare ca Fever va fi strict heavy si nu va avea nicio balada, si totusi iat-o pe a doua! Nu ca m-ar deranja. Personal, imi place chiar mai mult decat A Place Where You Belong. Din nou ma declar innebunit dupa versuri si melodicitatea versurilor. Marfa!

Dignity e ciudata. Versurile parca-s desprinse din Another Brick In The Wall a lui Pink Floyd. Si daca trupa se declara metal si nu se adreseaza generatiei emo, de ce pare ca exact asta face aici cu societatea care e impotriva lor...ca metalistii mai rar se plang. Au alte metode de a combate vorbele rele. Nu stiu, parca ar fi un imn. Pe-asta n-am digerat-o deloc. Asta si mai era o piesa pe Scream Aim Fire...ceva cu we are born to die. E ciudat ca neaga, si eu ii cred dar continua sa dea apa la moara metalistilor alora tru, care-i critica,  cu piese de genul asta.

Pretty on the outside iarasi mi s-a parut generica si nu cred ca o sa-i dau prea multe ascultari. Riff-ul principal este prea metalcore-ish si banal incat nimic nu ma atrage la ea, nici macar vocea misto.

Fever se incheie cu minunata si adorabila Begging For Mercy, care ne-a fost data gratis la download acum ceva timp. Cred ca am ascultat-o de sute de ori. Nu ma plicitiseste nici acum. Oricum, am scris ce trebuia sa scriu despre ea pe-aici.

In concluzie da, Fever e un album foarte bun. Nu e exceptional din doua motive, mai are cateva fill-ere, piese puse, cred eu, ca sa faca numarul si sunt cateva din alea bune care au momente ciudate ce efectiv nu se potrivesc in peisaj. Dar totusi sunt pe drumul cel bun. Urmeaza pentru ei vreo 2 ani de turnee, poate trec si prin Romania, si astept ca urmatorul lor material sa fie mai bun. Si cred eu ca odata si odata isi vor atinge statutul pe care-l merita. Trebuie sa inceteze sa mai fie trupa de deschidere pentru altii la marile festivaluri si sa inceapa sa faca turnee pe stadion. Ca piese au de-acuma...multicele si bune.

Spor la ascultat!

marți, 27 aprilie 2010

Pro-to-cool

Pentru cine da BAC-ul anul asta, sigur s-a pus in discutie si termenul strict-secret mentionat mai sus. Sunt asa curios (off the record fireste) sa vad pe unde se invart sumele de la alte  licee, orase s.a.m.d.
Cat se cere la noi m-a lasat cu gura cascata. Ceva gen...de 3 ori alocatia. Am intrebat la ce trebuiesc banii astia, cu exceptia intentiei de a copia care sincer nu ma intereseaza (explic imediat si de ce).

Nu exista un raspuns clar, pentru ca mult-uzatul cliseu "fursecuri si apa minerala" nu-i mai poate pacali decat pe cei naivi. Ce ce e asta, daca nu o spaga cu nume frumos? Si cu ce te ajuta? Pentru ca s-a mentionat clar ca nu-ti permite "accesul" la noi idei, raspunsuri, variante s.a.m.d. Practic este un fel de ass-kissing ca sa ce? Sa-ti zambeasca dulce, tie - elev, in timpul examenului? Nu e vorba ca n-au poate nevoie de o gustarica pentru alea 3 ore pe care le petrec aia acolo, dar sumele care se aduna de la "n" clase a 12-a cu "n" elevi sunt imense. IMENSE! S-ar putea sa putem hrani o tara din Africa pe un an cu banii aia. Dar nu, ideea e sa bagi banii in fundul la unii care stau si se uita in gura ta cat dai cacatul asta de examen. Mama, ce misto!

Cu riscul de a generaliza spun ca tipul asta de profesori care chiar se lasa platiti mi se par jalnici. Poate ca si tentativa si fapta de a da poate fi jalnica, dar asta vine dintr-o alta mentalitate si intentie, pe care nu vreau sa o comentez acum. Efectiv nu ma intereseaza ca unii vor sa faca driblinguri cu examenul. Problema lor, fiecare trece de pragul asta asa cum vrea/poate. Si repet, o suma modica mi se pare perfect rezonabila, e mai mult vorba despre politete decat de bani, dar 3 alocatii? Si asta nu garanteaza nimic, decat ca probabil supraveghetorii (si nu numai) vor pleca mai fericiti acasa.

M-am convins acum ca si BAC-ul e penibil, ca si intreg sistemul. Mi s-a facut scarba cand am vazut cat de uriasa e moda asta si am zis ca-mi bag p...iciorul si o sa ma duc acolo doar cu un pix si o sa scriu ce pot si voi fi mai linistit la sfarist, indiferent de nota. Nu ca vreau sa par ipocrit, dar o nota umflata nedrept pe o diploma nu ma atrage in niciun fel si sunt dezamagit putin ca alte persoane nu gandesc asa. Dupa patru ani la un liceu cu niste oarecare pretentii, te-ai astepta la ceva mai mult orgoliu.

Ma repet si spun ca nu critic pe nimeni in mod special, sunt doar scarbit de cum merg lucrurile in tara asta, atata tot. E o tara "libera", fiecare face pana la urma ce vrea. S-ar putea sa par eu naiv, dar avusesem un moment in care ma gandeam ca Romanica nu e chiar in halul asta de rea. Mda, naiv. Uh, chiar astept niste opinii pe tema asta :)

luni, 26 aprilie 2010

Gogol Bordello - Trans-Continental Hustle

Oh, pregatiti-va de multe, multe review-uri de muzica in perioada asta. Dupa ce voi analiza Gogol Bordello mai sunt pe lista de asteptare Fever'u lu' Bullet For My Valentine (of, of, of, baietii astia nu se invata minte) si Oracle'u' lu' Godsmack a caror single - Crying like a bitch m-a lasat extrem de rece. Si daca am timp, va fac un review si la un joc dupa care mai stau eu din cand in cand, joc care parea de ne-hack-uit dar pe care piratii cei cumsecade l-au fentat in ceva mai mult timp. Oamenii astia sunt geniali. Ubisoft a cheltuit mii de dolari pe un sistem de protectie care parea imposibil de combatut. A durat doar o luna... Dar despre astea alta data.

Gogol Bordello sunt o trupa de gipsy punk formata in New York a caror membrii sunt adunati din toate colturile lumii - incepand cu Ucraina si continuand cu Rusia, Israel, Etiopia, SUA si Scotia. Interesant este ca la un moment dat trupa a avut si o romanca ca backing-vocalist, motiv pentru care pe EP-ul din 2005 - East Infection, exista o piesa numita Madagascar-Roumania Tu Jesti Fata cu cateva versuri in limba noastra scumpa pe la sfarsit.

Make no mistake, Gogol Bordello sunt gipsies, sunt tigani, sau cel putin liderul si solistul trupei Eugene Hutz este tigan si este foarte mandru de chestia asta. Eu nu sunt mare fan al acestei minoritatii, cel putin al alora care sunt romani. Dar tiganii din Gogol Bordello nu sunt ca aia care fura prin Anglia, nici ca aia care omoara prin Italia si categoric nu sunt ca oribilitatile alea din telenovelele autohtone. Sunt tigani care sunt indragostiti de rock n' roll. Si ei canta rock n' roll, potrivit lui Eugene Hutz, doar ca provenind din atatea colturi ale lumii, e normal ca muzica lor sa sune mai altfel si mai unic si nu-l va avea mare legatura cu rock n'roll-ul lui Chuck Berry sa zicem...

Dar daca e sa analizam muzica din punct de vedere compozitional, stilul, instrumentele s.a.m.d, Gogol Bordello canta un punk, si pentru ca mare parte din versurile lor vorbesc despre imigratie, etnie si petreceri, li s-a alaturat si gipsy la acel - punk. Daca ar fi sa-i asemanam cu ceva, sunt un fel de Goran Bregovic, dar cu mai multa rockareala in ei, rockareala de...Zdob si Zdub sa zicem.

Cine nu este familiarizat cu muzica lor, trebuie neparat sa inceapa cu Start Wearing Purple si sa continue cu Immigrant Punk, Wonderlust King, piesa aia in Romana si evident...ultimul album care mi se pare foarte, foarte bun.

Trans-Continental Hustle este albumul cu numarul 5 al trupei si are ceva foarte fresh, pastrand in acelasi timp stilul si energia - inconfundabile amandoua.

Melodiile sunt foarte asemanatoare, dar merg atat de bine una dupa alta, incat eu chiar nu m-am plictisit. E muzica de buna dispozitie, mai ales ca au un groove aparte, si incep asa...incet, incet...si apoi bam! Party!
Eugene Hutz are niste linii ritmice pur si simplu superbe la chitara acustica, va veti indragosti de acordeon si de vioara (daca urmariti trupa in spectacole live o sa intelegi si mai mult de ce va plac). Si desi majoritatea albumului se rezuma la linii melodice catchy si pasaje foarte rapide cu refrene usor de retinut, versurile sunt extrem de bine-gandite si bine-scrise.

Unele piese au si influente reggae, venite din partea membrului ecuadorian al trupei. Bateristul este genial si el. Pe langa cantatul minimalist dar plin de energie, omul poarta kilturi pe scena si are o creasta de punker adevarat. Creierul din spatele trupei ramane totusi solistul Eugene Hutz, pe care s-ar putea sa-l stiti dintr-un film foarte misto (daca nu, chiar trebuie sa-l vedeti) Everything Is Illuminated cu Elijah Wood.
Hutz este extrem de charismatic live, asa cum ii sta bine unui frontman, dar credeti-ma cand va spun ca nu imita pe nimeni. E chiar unic...

Ca piese de referinta, pentru mine au devenit ascultari constante Pala Tute, Immigraniada (We're coming rougher) si My Companjera dar merita ascultat tot albumul, pentru ca repet, efectiv curg (melodiile) atat de armonios una dupa alta incat nu simti nevoia sa mai schimbi cu altceva si sa te intorci inapoi, cum se poate intampla la alte trupe. Va las si doua melodii live la un show foarte misto de altfel  - Later With Jools Holland.
Enjoy!


 Immigraniada (We're Coming Rougher)

Pala Tute

marți, 20 aprilie 2010

Forgive me, forgive me not !

Metallica au debutat live cu Unforgiven III. Era ultima piesa de pe Death Magnetic care inca nu-si facuse premiera intr-un concert. Si au facut-o...saptamana trecuta la Oslo. Si cum efectiv ador piesa, nu pot sa nu fiu incantat si sa o pun si aici.

Pentru prima data, a fost absolut superb. Au capturat foarte bine sentimentul melodiei si fara subtilitatile de studio (adica orchestra si pian). Kirk a facut praf solo-ul si e pacat, pentru ca e probabil cel mai bun de pe Death Magnetic, dar are timp sa mai repete si sa-i iasa asa cum trebuie. Asta va insemna sa o si mai cante, nu cum au facut cu Unforgiven II. Partea buna este ca III-ul e mult, mult mai misto decat II-ul.
Vocea lui James a fost incredibil de buna. Nu a tremurat aproape deloc asa cum ma temeam ca o va face. Ba mai mult, Papa Het a scos iarasi freza aia de bad-boy de la naftalina si este iarasi methul!
Absolut geniale sunt cadrele din timpul primului refren cand publicul efectiv canta vers cu vers o piesa inca noua si neincercata pana acum live si care a fost hulita destul de mult de criticii lu' Peste Prajit.

How can I be lost, if I've got no where to go?
Search the seas of gold, how come is got so cold?
How can I be lost, in remembrance I relive...
And how can I blame you, when it's me I can't forgive...

 


Ah, abia astept Sonisphere!!!

luni, 19 aprilie 2010

3 chestii geniale...

...din sport!

Lucian Bute l-a facut KO pe Miranda, care inainte de a face cunostinta cu podeaua poza pe smecherul in ring. Naspa frate! E naspa sa te dai mascarici ca apoi sa cazi ca bolovanul pe jos pentru ca adversarul e mult, mult mai bun ca tine .Repet ceea ce-am mai zis, Bute este unul din cei mai eleganti boxeri din cati mi-a fost dat sa vad. Statura lui, stilul, lovitura de stanga...ma bucur foarte mult ca e roman, dar in acelasi timp ma bucur ca a reusit sa ajunga in Canada, sa devina campion, sa-si pastreze titlul atata timp si sa capete atata faima acolo in America de Nord. Pentru ca merita, si ignoranta care o primeste la modul general din Romania - n-ar trebui sa-i pese. Am impresia ca tara asta e prea proasta pentru un sportiv de calibrul lui Lucian. Cu toate astea exult cand ma gandesc ca m-am nascut in aceeasi tara cu el.
Jalnicii de ziaristi, aia care-s lideri de piata, merita multa...sanatate...e posibil sa moara curand din atata ipocrizie si ignoranta.

Oltchim Ramnicu-Valcea a ajuns in finala Ligii Campionilor la handbal. Geniale fetele! Ce meci, ce daruire, ce victorie! In sfarsit, Oltchim este aproape de a castiga ceea ce merita de foarte mult timp, doar ca n-au avut momentul prielnic pana acum. Poate ca anul asta va fi sa fie...fingers crossed...absolut superba evolutia lor. Hai si cu finala.
Sa multumim de asemenea idiotilor de la Sport.Ro care au stricat, ca de obicei, transmisia cu agasantii lor comentatori si jocul de camere care sarea din 5 in 5 minute pe cate vreo "personalitate" din fotbal. N-am nimic cu Hagi, are tot respectul meu (daca ar avea vreodata nevoie de el), al admir pentru ceea ce a fost si ceea ce inca reprezinta pentru sportul romanesc, dar las-o naibii de treaba. E handbal, e Oltchim, e 2010, lasa-l pe Hagi, mutati dracului imaginea pe ce se intampla pe teren.
Oltchim rulz!

A treia chestie vine din Monte Carlo, nu e legata de Romanica dar cui ii pasa? Rafael Nadal a castiga primul lui turneu dupa...un timp destul de indelungat...aproape un an. Rafa a zdrobit tot ce i-a stat in cale in turneu de zgura de la Monte-Carlo, mai exact in ultimul act pe Fernando Verdasco(6-0;6-1). Ziaristii internationali l-au descris pe spaniol ca fiind "in his scary form" si sunt de acord, pare sa-si fi revenit 100% dupa accidentarile alea enervante. Sigur, nu prea pare ca a pus kilogramele alea in plus, nu mai are echipamentul ala misto din anii trecuti, dar omul joaca bine-bine. Presimt un macel la Roland Gaross. Se pare ca i-a prins bine videoclipul ala cu Shakira. Intr-un final melodia mi s-a parut (in cel mai bizar mod) decenta dar totusi el e tenismen, deci sa joace tenis si sa lase divele pop! Clipul e cheesy rau.
Vamonos Rafa!

Ah, da, si niste ratati au luat bataie de la alti ratati cu 5-1. Oh...ce trist/fascinant. Screw Liga I - what a bunch of whinny loosers. And that my friends is the ugly truth!

vineri, 16 aprilie 2010

Taciscrin

Manuta sus cine nu are telefon mobil...
Nimeni? Misto!
Asa...acum, cine e fan al tehnologiei taciscrin touchscreen la telefoanele mobile?...

Domne, oricum ar fi, eu vreau sa zic ca din punctul meu de vedere telefoanele cu touchscreen sunt cea mai impractica inventie pe care am vazut-o in ultimul timp. Realizez ca e foarte trendy sa tot mangai ecranul unui mobil cu degetul in speranta ca se va prinde de ceea ce vei vrea sa faci, dar eu (mandru posesor de Nokia cu TASTE!) de regula imi pierd rabdarea in maxim 5 minute cand imi da cineva o inventie din asta.

Nu ca as fi anti-tehnologie sau as vrea sa fac reclama negativa  Din contra, sunt fan al gadgeturilor, dar doar al alora care chiar iti fac viata mai usoara si mai rapida. Spre exemplu, hai sa facem un concurs intre cine scrie mai repede un sms. Un mobil cu taste sau unul cu touch? Ala cu touch poate sa foloseasca si batul ala enervant la nevoie. Va zic eu ca intr-un final tastele vor castiga. Sau daca e vreo urgenta? Care apeleaza mai repede 112? Touch-ul trebuie (din cate am inteles eu de la mai multi utilizatori de asa ceva) sa fie deblocat, apoi sa intri intr-un meniu si sa apesi de 3 ori pe ecran. La un telefon cu taste nu e nevoie sa deblochezi tastatura, pentru ca acestea sunt active la numerele de urgenta. Intelegeti unde bat?

Oricum e adorabil sa vezi cat ia unei persoane sa dea un apel, sa scrie un mesaj s.a.m.d. Sa nu mai zic de forma absolut hidoasa. Majoritatea sunt asa late si groase incat e imposibil sa-l tii in buzunar. Decat daca nu vrei probabil sa se vada prin pantalon ca tu ai caramida. Presupun ca e util in situatii de autoaparare. Nu cred ca cineva ar rezista unei lovituri in cap de la un asemenea telefon.

Acum cativa ani, pana sa apara nebunia asta, exista alta nebunie. Mobilele care erau cat mai mici, cat mai finute. Ajunsesera unele atat de mici incat devenea o provocare sa apesi butoanele pe care ti le doreai. Daca ar mai fi continuat moda, ar fi facut modelul pe care-l puteai scapa in ureche daca nu erai atent. Acum toata sunt butucanoase, zici ca e un fel de laptop mai mic. Ok, exagerez? Si ce daca?

Explicatia marimii si formei e simpla...facilitatile. Acum poti face cu un telefon niste poze asa clare ca poti sa-i numeri unei persoane porii de pe fata. Camera video, mp3, mms, televizor, jocuri, cartofi prajiti...Aparent fac de toate. Mi-aduc aminte ce smecher erai pe vremuri daca aveai mobil cu sonerii polifonice. Pai meritai statuie.

Acum esti smecher doar daca ai taci. Daca ai taci, e misto!

E foarte probabil insa ca multa lume n-are nevoie de facilitatile alea multe. Asta inseamna la mine inutil. Pe langa faptul ca tehnologia de touch nu este inca definitivata si mai are lacune, care difera de la firme la firme.

Deci cui ii place sa-si lase amprentele pe ecran si cine e fan al tastelor?

vineri, 9 aprilie 2010

Muzica pur si simplu

Nu cred ca i-am pus vreodata pe blog pe Tapinarii. Tapinarii sunt dovada perfecta ca muzica nu trebuie sa fie exagerat de complexa pentru a exprima ceva si a te binedispune. O voce subtire, una groasa, o chitara...si versurile geniale!


Asculta mai multe audio Muzica
Tapinarii - Esti frumoasa


Asculta mai multe audio Muzica
Tapinarii - Doi Bani

Da, s-ar putea sa vi se para putin misogini, dar tine de umorul fiecaruia. Am vazute persoane de sex feminin care fredonau versurile cu cea mai mare pasiune. E doar muzica. Enjoy!

marți, 6 aprilie 2010

EasterFun

!Articolul de mai jos este mai mult un pamflet. Daca nu puteti lua ca atare cateva glumite legate de religie/biserica/Pasti - nu cititi. Simplu, nu? Cheers!

Se dau urmatoarele persoane - eu, mama si tata, unchiul si matusa mea de la Bucuresti. Mama si tata - destul de religiosi de felul lor, eu si unchiul - un soi de atei din aia spirituali cum am scris aici si matusa - indiferenta la vreun posibil conflict intre primele doua parti mentionate mai sus.

Se facuse seara, era momentul sa mergem la Slujba de Inviere ca sa luam o lumanare aprinsa de popa cu bricheta Lumina si niste bucatele de paine uscata pasca/anafura. IN-CRE-DI-BIL de multa lume adunata acolo la o biserica mititica de cartier ca aceea la care am fost. Toata lumea se ingramadea ca sa intre inauntru. Inauntru este de regula (va spun dintr-o experienta avuta acum...4 ani cred) foarte cald si miroase foarte nasol. Mama si tata vroiau cat mai aproape, cat mai inauntru. Eu nu intelegeam de ce...uite ce frumos e afara : cer senin, stelele chiar se puteau vedea, cald pentru 12 noaptea, aer relativ curat...de ce sa ne bulucim acolo (da, a se buluci, e un verb, google it). De asemenea stii ca odata ce ti-ai luat chestiile moca de la biserica vrei sa pleci cat mai repede acasa.

Am uitat sa spun ca eram intr-o stare mai deosebita, pentru ca doar ce vazusem The Hangover (pentru a treia oara :D ) si eram bine-dispus si poate un pic pus pe glume. Evident vroiam sa stam cat mai aproape de gard ca sa putem iesi repede-repede. N-am avut succes. Am aterizat undeva in mijlocul curtii bisericii. In momentul in care a inceput slujba nu mai puteai sa faci un pas in vreo directie. Il sacaiam pe tata cu tot felul de intrebari pentru ca ma plictiseam teribil. Daca stranuta, sau isi sufla nasul sau isi butona telefonul, il intrebam daca are voie sa faca asta in biserica. Da, stiu. Sunt un matur!

Acum sa-mi explice si mie cineva de ce si-ar lua cineva copilul mult prea mic la slujba de inviere. Unu - e tarziu, fie va vrea sa doarma la ora asta sau sa piarda timpul la tv. Doi - va incepe, inevitabil, sa planga. Stii ca asa se va intampla, nu-ti mai face iluzii. Cand te vei mai astepta mai putin ii vei auzi scancetul. Trei - cand chestia de la numarul 2 se va intampla, nu vei putea face nimic, pentru ca vei fi prins intre sute de oameni.

A inceput slujba, eu numaram minutele pana cand o sa aprinda lumanarile alea ca sa putem pleca acasa. In jumatatea aia de ora am ascultat cu interes...versurile. Practic a spus aceeasi fraza de proslavire (sau ceva de genul) in vreo 10 moduri diferite. Mi s-a parut genial! Ar trebui sa participe la un concurs de genul asta. Ganditi-va cat de usor rezolva un preot vorbitor de engleza niste exercitii de "rephrasing".
Cand s-a facut 12 fix, au inceput sa cante. Aici a fost partea cu adevarat nasoala. Pentru ca n-aveau voce deloc. Gen...deloc! Citisem de curiozitate si vazusem cat de nasoala e admiterea la teologie si cat era de munca ; ma gandeam...nu mai bine faci un casting gen Megastar si vezi care poate canta? Sau macar fa-l sa nu mai cante cand situatia o cere. Pune-i un cd!

Un batranel simpatic cu o mana in ghips a inceput sa traga clopotul in acelasi timp. Si tot tragea de el si tragea, si tragea...si curand au inceput sa-mi tiuie urechile. Si nu numai mie. A iesit un diacon din biserica sa-i faca semn sa se opreasca. Batranelul era insa intors cu spatele si nu auzea. Ne-am temut ca avusese un atac sau asa ceva. Dupa cateva minute si-a dat si el seama ca exagerase si s-a oprit.

Si cantau preotii! Si apoi...a inceput (aproape) toata lumea sa cante in cor. Mai in gluma mai in serios mi s-a parut chiar spooky. Erau ca un cult cu un pendul in fata ochilor lor. La un moment dat preotul s-a oprit si a intrebat in microfon (duh, aveau ditamai sistemul audio) daca se aude. Eu am bufnit in ras...tata s-a uitat urat la mine. Dupa ce au repetat de cateva ori versul cu "Hristos a inviat din morti..." preotul lasa publicul sa cante singur. Incepea el primele cuvinte si-i lasa pe oameni sa termine! Ca la un concert. Nenea era un adevarat frontman.

Si apoi pe o voce demna de un film horror a spus "veniti sa luati lumina". Copilul a inceput sa planga. Eu nu vroiam nicio lumina sincer cand l-am auzit. Mai degraba cand auzi tonul ala vrei sa fugi nu sa te duci spre el.
Ma gandisem la o poanta pentru anul viitor - sa ma dau undeva departe de biserica dar sa fiu in inconjurat de multime si sa aprind candela cu o bricheta. Sunt curios cati ar pune botul.

Apoi a inceput sa se distribuie anafura/pasca. Fain! A inceput lumea sa se imbranceasca de parca se distribuiau pachete cu bani. Se injurau, se dracuiau, strigau. Un adevarat spectacol! La un moment dat un nene iese cu 3 (pe bune acum...trei?! ce facea frate cu ele) pachete. Nevasta-sa vine spre el si-i spune "Trebuia sa mai iei". El raspunde - "Nu lasa! Doua le pastram noi si pe-a treia o dam de pomana". Apoi se inghesuie amandoi sa iasa din curtea bisericii. Imi pare rau ca n-am fost atent sa vad daca injurau cand ieseau, dar erau amandoi destul de zbuciumati.

Gluma finala mi s-ar fi parut sa ni se stinga candela in momentul in care intram in scara. Dar aparent erau candele de o buna calitate. Unde mai pui ca scria in turca pe ele. Deci da, in Turcia astia fac candele pentru crestini. Marfa!

Yep, a fost distractiv. Hai vacanta placuta, daca reusiti sa gustati din ea! :)