Fever este cel de-al treilea album al galezilor si este foarte posibil sa fie si cel mai bun de pana acum. Mereu m-am gandit la BMFV ca la niste noi Metallica, unii mai tineri, mai agresivi si mai britanici. Si intr-adevar au inceput sa-mi placa atat de mult incat sunt in top3-ul meu, dupa Metallica (evident) si Iron Maiden. Nu stiu totusi cata dreptate a avut inuitia mea in ceea ce priveste asemanarea cu cea mai mare trupa de metal din toate timpurile.
Din punct de vedere media, Bullet au debutat mult mai bine decat Metallica la vremea lor. The Poison a fost un real succes - a avut multe videoclipuri, multe piese bune, concerte mai mult decat ok, multe fete date pe spate de Matt si de piesele All These Things I Hate si Tears Don't Fall - piese la care eu in prezent dau skip aproape intotdeauna. Nu ca nu mi-ar place, dar arunca trupa intr-o sfera in care nu vreau s-o vad. Metalcore sau ce-or fi, mie-mi place de BMFV sa cante agresiv, heavy, asta astept de la ei. Nu voi nega faptul ca au balade foarte misto, pe care le ascult cu placere, dar din punctul meu de vedere nu e asta baza la ei.
Scream Aim Fire a fost o schimbare drastica, o departare de la metalcore-ul pe care-l faceau foarte bine la un heavy-metal care ocazional s-a vrut a fi thrash. A iesit o mare invalmaseala, cu piese bune care au fost insa depasite numeric de altele foarte generice. Dar totusi a fost o miscare buna schimbarea asta mica de stil. Au aparut apoi niste B-Side-uri (Watching Us Die Tonight, Road to Nowhere si Tell Me One Good Reason Why) care aveau sa anunte cam ce ne va astepta pe viitor de la Bullet for my Valentine. Adica piese care au tendinta sa se duca catre hard-rock dar care pastreaza urme bune de metal. Are sens pana aici?
Fever este o lucrare ampla din partea trupei. Matt Tuck (voce+chitara) spunea ca este extrem de mandru de ce a reusit pe albumul asta. Si ca sa fac o paralela cu Metallica, este posibil ca Fever sa fie Master of Puppets-ul galezilor, dar diferenta e mare. Imensa chiar. Pentru ca pe MoP stii exact despre ce e vorba, ce te asteapta la fiecare piesa, si esti efectiv minunat cum este una mai buna decat alta, vorbim de cel mai bun album metal facut vreodata, nu?
Fever in schimb este un mix de mai multe elemente. Trecutul, prezentul si probabil viitorul trupei sunt inglobate intr-un singur album care m-a surprins incontinuu de la prima auditie, si nu intotdeauna placut. Acum la sfarsit cand mi-am satisfacut pofta de ascultari, pot spune ca-mi place Fever chiar foarte mult. E mai matur decat primele doua albume, piesele sunt ceva mai bine lucrate si structurate, dar in continuare lipseste ceva ca sa faca din Bullet dintr-o trupa cool una exceptionala.
Albumul se deschide cu Your Betrayal care are un intro absolut incantator, cu o explozie a tobelor si chitarilor care m-au uns pe suflet. Si apoi piesa efectiv se sparge (la sensul bun) in bucati heavy. Ideea versurilor soptite, urmate de un cantat puternic si foarte muncit este de-a dreptul geniala. Are atmosfera, are putere si este foarte originala. Si apoi cand te astepti ca piesa sa te dea de tot pe spate cu un solo sau un duel de chitari, auzi un ooh!ooh!ooh molcom si ciudat care efectiv ruineaza primele minute exceptionale. Nu stiu exact care a fost ideea, poate sa sugereze cosmarul, bantuitul dar e aproape ridicol. In fine, m-am obisnuit cu ea, si pot spune ca este preferata mea de pe Fever. Videoclipul e nasol rau de tot. Pana cand a aparut mi l-am imaginat in multe moduri si spun cu mana pe inima ca faceam ceva mai misto decat ce a iesit acum doua saptamani. Dar de ce sa mai insistam? Link la video pe-aici
In general veti observa doua chestii extrem de impresionante la albumul asta. Vocea extrem de bine lucrata a lui Matt(acompaniat corespunzator si de Jay James), care ii dau chiar un nou statut ca solist (mai ramane sa vedem daca le scoate la capat live) si melodicitatea versurilor. In momentul in care versurile apar in melodii, modul in care sunt cantate se integreaza atat de bine cu instrumentele si sunt fiecare in parte atat de catchy incat eu cel putin am crezut ca nu e adevarat. Un mare plus la capitolul asta.
Piesa nr. 2 este si title-trackul - Fever - instrumental e foarte misto, are ritm, e chiar genul de piesa metal buna de gesticulat pe ea. Dar ce naiba e cu versurile? Nu credeam vreodata ca o sa vad astfel de versuri la o trupa de metal care chiar imi place but here goes nothing : "Come here you naughty girl, You're such a tease, You look so beautiful...down on your knees". Pe bune, Matt? Stiu ca faci pe playboy-ul in videoclipuri s.a.m.d dar pe bune acum? Versuri de genul asta aveau si Nickelback si am inteles...aia sunt de la un capat la altul o trupa comerciala de rock. Dar Bullet? Chiar aveam pretentii. In rest e catchy si asta, ca si toate piesele pana la urma, chit ca nu sunt de calitate cap-coada, suna bine. Ah, si de ce se exagereaza atat cu cantatul de woooh!ooooh!woooh! ???
The Last Fight a fost primul single in toata regula de pe album si chiar mi-a placut. Frumos structurata, versuri dragute, solo melodios si nici videoclipul nu e asa rau. Ce pot sa spun, e misto...Din nou sunt impresionat de liniile melodice ale vocii. Probabil aici s-a lucrat cel mai mult. Clipul e asta de jos:
A Place Where You Belong este balada la numarul 4 de pe album, exact cum pune Metallica. Draguta intentia, poate nu intentionata(sau poate ca da), desi si title-trackul este nr.2 exact cum fac veteranii mei preferati. Piesa e marfa. Sper din tot sufletul ca datorita versurilor (ceva mai triste) sa nu devina prea populara printre fanii de ocazie. Nu de alta, dar am darul sa mai detest din melodiile care le asculta masele de ascultatori neutre. Am simtit cand am ascultat-o ca instrumental, Bullet ar putea sa sune mai solid de-atat. Sa faca solo-uri mai lungi, mai complexe. Matt si Michael Paget au tehnica si talent cu carul, vointa trebuie sa existe. Ar fi fost perfecta daca ar fi prelungit putin solo-urile. Cui nu i-ar place un Fade to black modern?
Pleasure and Pain este heavy! Si nici nu e nevoie sa mai spun ceva. E foarte heavy, adica e de bine. Exista o armonie de chitara foarte inspirata si am inceput sa o ascult extrem de des. Sunt si fan al versurilor, mi-aduc aminte de 4 Words (To Choke Upon) .Ce-ar mai fi de spus?
Alone incepe cheesy rau. Efectiv nu merge finger-tappingul ala la chitara din start cu riff-ul care urmeaza. De-acolo melodia se transforma in bine. Iarasi imi plac foarte mult versurile dar ma calca pe nervi cand la un interludiu instrumental aud wooohoooo! oooohooo! Astea erau bune de facut de catre public live, dar de ce trebuie sa le faca si in studio?
Breaking Out, Breaking Down e generica, mai mult ca sa umple albumul. Dar hai sa scriu aici la piesa asta si despre cat de buna e productia. Chitarile, bass-ul si bateria suna foarte clar si melodios. Stilul lui Michael Moose Thomas- bateristul imi aduce ca stil aminte tot mai tare de Scott Travis de la Judas Priest sau de Nicko McBrain de la Iron Maiden.
Bittersweet Memories e a doua balada. Tin minte ca citisem un interviu cu Matt in care se lauda sus si tare ca Fever va fi strict heavy si nu va avea nicio balada, si totusi iat-o pe a doua! Nu ca m-ar deranja. Personal, imi place chiar mai mult decat A Place Where You Belong. Din nou ma declar innebunit dupa versuri si melodicitatea versurilor. Marfa!
Dignity e ciudata. Versurile parca-s desprinse din Another Brick In The Wall a lui Pink Floyd. Si daca trupa se declara metal si nu se adreseaza generatiei emo, de ce pare ca exact asta face aici cu societatea care e impotriva lor...ca metalistii mai rar se plang. Au alte metode de a combate vorbele rele. Nu stiu, parca ar fi un imn. Pe-asta n-am digerat-o deloc. Asta si mai era o piesa pe Scream Aim Fire...ceva cu we are born to die. E ciudat ca neaga, si eu ii cred dar continua sa dea apa la moara metalistilor alora tru, care-i critica, cu piese de genul asta.
Pretty on the outside iarasi mi s-a parut generica si nu cred ca o sa-i dau prea multe ascultari. Riff-ul principal este prea metalcore-ish si banal incat nimic nu ma atrage la ea, nici macar vocea misto.
Fever se incheie cu minunata si adorabila Begging For Mercy, care ne-a fost data gratis la download acum ceva timp. Cred ca am ascultat-o de sute de ori. Nu ma plicitiseste nici acum. Oricum, am scris ce trebuia sa scriu despre ea pe-aici.
In concluzie da, Fever e un album foarte bun. Nu e exceptional din doua motive, mai are cateva fill-ere, piese puse, cred eu, ca sa faca numarul si sunt cateva din alea bune care au momente ciudate ce efectiv nu se potrivesc in peisaj. Dar totusi sunt pe drumul cel bun. Urmeaza pentru ei vreo 2 ani de turnee, poate trec si prin Romania, si astept ca urmatorul lor material sa fie mai bun. Si cred eu ca odata si odata isi vor atinge statutul pe care-l merita. Trebuie sa inceteze sa mai fie trupa de deschidere pentru altii la marile festivaluri si sa inceapa sa faca turnee pe stadion. Ca piese au de-acuma...multicele si bune.
Spor la ascultat!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu