miercuri, 31 octombrie 2007

Halloween

Parerea mea despre Halloween este egala cu cea despre Valentine's Day.Adica ,sper sa nu fiu prea dur,dar cred ca e o mare prostie .Sunt chiar putin dezgustat de superficialitatea "romanilor de la ProTv care se pregatesc de party! " .Incet-incet nu mai avem pic de cultura...Nu inteleg de ce trebuie sa "sarbatoresc " eu Halloweenul sau Valentine's Day .Cand or petrece americanii 1 Martie si Dragobetele atunci o sa petrec si eu sarbatorile lor.

Daca totusi astea doua sunt cat de cat adaptabile pentru orice cultura...sunt mai socat cand tot pe la stiri am auzit replica "organizatorii de la clubul X se vor pregati de Ziua Recunostintei ".Ok,deci cu Ziua Recunostintei e deja hilar,asta fiind strict o sarbatoare americana,referindu-se la recunostinta Pelerinilor catre indienii Squanto (cu toate ca in Viata cu Louie erau indienii Pettersen :D ) . Cu asta chiar nu inteleg cum o adaptam.Oare sa adaptam despre recunostinta romanilor la adresa dacilor,dupa care i-a atacat ? Hm...posibil.

Revenind la...Noaptea Horror,nu spun ca nu-mi plac povestirile horror,sau ocazional un film din ala stupid gen Scream, Freddie vs Jason etc. dar sa adaptam ditamai evenimentul pentru ca "asa face americanii ". . . mi se pare exagerat. Dar asta e parerea mea...

Cu toate acestea,Halloween Fericit,si aveti grija cu bomboanele.

Viata cu Louie : Halloweenul lui Louie.Uitati-va si relaxati-va.E cel mai tare desen.
Partea I



Partea a II-a

marți, 30 octombrie 2007

Am foarte multa...

...energie negativa in mine in seara asta ...si vreau sa o risipesc pe asta :



Apocalyptica - Refuse-Resist (cover dupa Sepultura)

luni, 29 octombrie 2007

Niste chestii...

* Ratonu...s-a reapucat de postat...ba mai mult,cu un super articol.
*Dany99 de asemenea ...
Era si timpul,voi doi...dany36 esti la rand . Ah si Raty,schimba si tu te rog denumirea mea de la blogroll ca da stephen suna a rapper...
*Farul a scos un punct la Vaslui.Multumim lui Dumnezeu pentru miracole.
*vizionez sezonul 2 din Prison Break...foarte tare!
*documentar Discovery Channel pe DVD via Jurnalul National:In cautarea Atlantidei.Super-tare!In fiecare joi se distribuie cu cate-un dvd,recomand!
*la ora de Drama facem film ! Yaay...eu sunt scenaristul si...nu vreau sa ma laud dar...actorul din rolul principal(de fapt sunt co-star,fiind 2 frati) sunt eu... :D
*doar cinci zile pana la Gears of War pe PC...uh,deja BitCometul tremura de emotie.Sper sa mearga bine pe high.
*teapa mare cu dvd-ul cu Sebastian Bach(artistul rock) pe care l-am descarcat timp de 2 saptamani,putin cate putin.Vocea lui e naspa,la Youth Gone Wild cade de pe scena si-si frange piciorul...e baut din a treia melodie...nici nu l-am mai pus pe disc.Pfuuu...si a durat atata...
*sunt nervos ca e frig...ce nu-mi place mie iarna...
*unele colege sunt inca revoltate( M.,ti-am raspuns la comment tot la articolul ala),da' eu sper sa le treaca cat mai repede :D
*mi-am recapatat o oarecare inspiratie la scris.V-am spus ca nu e fantasy ?Oana,nu fii dezamagita,va fi candva si un Regatele III . ;)

Cam atat...Numai bine !

duminică, 28 octombrie 2007

IX...

Capitolul IX

Visul

Era greu de spus unde se afla.Totul in jurul sau era intunecat.Cantece ca niste soapte ii sunau in cap.Distingea versurile in graiul elf,insa ii era imposibil sa inteleaga ce spuneau.Era inca prea dezorientat de locul unde se afla.Cazuse ca intr-o transa de cand Enya ii aruncase pelerina in fata.Apoi se trezise aici.Un loc ciudat de familiar dar natural de indepartat in amintirile sale.

Apoi realiza ca se afla inapoi pe Servah.Ba mai mult,se afla in...Padurea Nimanui,vechea casa a poporului elf pe vremea cand stateau pe Servah.Acum recunostea totul.Copacii,cantecele...Senzatia.Atmosfera era intunecata.O lumina palida,lipsita de atitudine bantuia in jurul sau dar nimic mai mult.Totul era atat de lipsit de viata...Apoi auzi un fosnet,fosnet mai mult ca sigur neiscat de vant.Observa de asemenea o silueta miscandu-se cu repeziciune in apropierea sa,astfel ca Leus se lua dupa ea.

In continuare se simtea ciudat...mai uman,desi era in continuare constient de puterea Ochiului ce se manifesta inauntrul sau ca de obicei,ca o caldura ce fremata incontinuu.

Picioarele sale alergau in continuare in timp ce el se gandea la ce se petrecea in jurul sau.Se impiedica apoi de o radacina de copac si se prabusi haotic,lasand sa-i iasa un icnet de...durere?!?!Leus reveni in picioare,nevenindu-i sa creada.Simtise durerea.La acea lumina palida isi cerceta mainile.Erau aceleasi...aceeasi culoare cenusie...aceeasi uratenie.

Porni din nou pe urmele siluetei misterioase,care continua sa-l pandeasca.Incetini pasul,privind cu atentie pe unde calca.Si totusi...asa cum mai patise de vreo cateva ori in trecut...Pamantul i se sfarsi de sub picioare si el pica in apa unei cascade...Revenind la suprafata tusi enervat si apoi...putu sa jure pentru o clipa ca tocmai isi zarise vechiul chip in oglindirea apei.Inlaturandu-si siroaiele de pe ochi observa insa ca nu era asa.Doar o iluzie...si o amintire.Chipul sau era acelasi...Deformat,lipsit de viata si sentimente.Iesi din apa si apoi auzi un chicotit.De fapt,fu mai mult decat un chicotit.Fu un raset,un raset plin de pofta.In fata sa statea acum chiar Enya.Enya pe care el si-o amintea.Frumoasa...zambitoare si...o iubea! Fara un motiv anume,se uita in spatele sau.Si isi revazu chipul.Frustrat inchise ochii pentru ca sa-i redeschida si o sa aibe in fata ochilor pe Enya din prezent,invesmantata in straie negre,cu privirea serioasa si cu Ujlphia in mana.

-Ti-e dor de ceea ce erai?intreba ea.

-Ai incercat sa ma faci sa-mi fie...raspunse el.

-Am incercat sa-ti mai dau o sansa,spuse ea,incepand sa se plimbe in jurul sau.

Leus surase.

-Credeam ca eu sunt cel care da sansele...cel care pune conditiile.Cel care ia vieti.

-Mnu!contrazise regina brusc.Nu esti.Asta de cand am refuzat sa mai accept controlul tau.

-Desigur...Doamna in Negru,nu?Noua ta personalitate?

-Noua mea arma!i-o taie ea.

Si el fu surprins de energia si forta de care ea dadea dovada.De ce nu realizase ca pierduse controlul total asupra ei?

-Am invatat multe de cand am revenit pe Henya.Am devenit mai puternica,mai agera.Te-am respins pe tine din mintea mea.Am respins cosmarul creat de o veche amintire...Mai am sa te distrug pe tine!Esti unicul dezechilibru din universul pe care eu vreau sa-l creez.Esti singurul lucru care nu e bun.TU ESTI RAUL!

Leus izbucni in ras.Apoi se opri brusc:

-Iti inteleg ultimele izbande,dar cineva trebuie sa ti-o spuna.Te supraestimezi.Draga regina,in fata mea nu ai nicio sansa.Aceasta fatada nu foloseste nimanui.Ai adaugat un efect...o caracteristica acestei Doamne in Negru.Si atat!Crezi ca sabioara ta magica si sarpele tau fermecat se pot opune unei celule a zeilor.Insasi zeii s-ar putea pleca in fata puterii mele.Tu nu ai nimic!

-Am avantajul! raspunse ea cu un zambet viclean pe fata.

-Haide Enya! Sa lasam basmele...Chiar vrei sa lupti? Aici ? Cu mine ?De ce ai vrea sa mori? De ce sa se piarda toata magia acestui truc ieftin pe care te-ai chinuit sa-l creezi?In iubita ta Padure.Fa-o eroic draga mea.In fata soldatilor tai si a celor pe care ii protejezi.Atat cat vor mai fi in viata.Pentru ca pe masura ce noi stam aici si vorbim...Ei se lupta...si mor in fata minionilor mei.Timpul e scurt,regina mea.Daca tot tii sa mori,fa-o asa cum trebuie.Precum a facut-o Akha’Ghdan.In fata propriilor sai osteni.Vei ramane in istorie...Asta daca va mai fi o istorie.Haide...du lupta asta acolo unde trebuie.

-Nu va fi o lupta! spuse ea scurt.Vei pierde inainte sa-ti dai seama ca am inceput.

Leus ranji.Crea rapid o sabie si se avanta asupra ei.Enya se apara cu Ujlphia,parand cu fiecare secunda ca nu rezista prea mult in fata demonului.Loviturile sale deveneau tot mai puternice.Blocajele ei tot mai slabe.Pana cand o scapa pe Ujlphia din mana,si se vazu nevoita sa se retraga.Leus mai ca izbucnea in ras.Se apropie de ea,tintuind-o cu spatele de un copac.Ii aseza sabia la gat in timp ce cu mana stanga incepu sa-i mangaie coapsele,urcand apoi cu palma pe abdomen pana in zona sanilor.

-Imi pare rau ca s-a terminat asa!vorbi el printre dinti.

-Si mie...sopti ea gatuita cu lama sabiei lui Leus.

Ujlphia se lichefie intr-un lichid argintiu,care incepu sa urce pe piciorul lui Leus,incet incet transformandu-se.Inainte ca el sa-si dea seaman,Akkadur se stranse in jurul sau.Demonul se zvarcoli insa fara folos.Enya se dadu la o parte,in timp ce sarpele se incolacea si in jurul copacului.Acum Leus era imobilizat,cu o privire plina de ura asupra Enyei care statea linistita in fata sa.Regina ii lua sabia de jos si se apropie de el.

Brusc,Leus avu din nou acea senzatie.Se simti din nou ca...vechiul Leus.Se simti om.Observa cum un fir de par ii atarna peste ochi.Privi intr-o baltoaca aflata la doi pasi.Si ceea ce vazu fu un tanar om,cu un chip deosebit de chipes,cu plete maronii si ochi caprui.Apoi isi simti buzele sale contopindu-se cu cele ale Enyei pe masura ce tanara elfa il saruta.Dupa cateva momente,ea se dadu un pas in spate.Sarutul se franse si Leus redeveni ceea ce era...

-Imi pare rau...sopti ea.Pe curand!

Ii infipse propria sa sabie in stomac.Leus lasa un suspin sa i se scurga dintre buzele indulcite de savoarea Enyei.Isi cerceta trupul strans legat de incolacirea sarpelui.Din rana nu-i mai curgea cenusa.Ci sange...sange real.Mai privi odata chipul deosebit de frumos al Enyei,inainte ca privirea sa i se intunece si sa paraseasca...visul!

vineri, 26 octombrie 2007

A invata VS A toci

Hai sa dezbatem...O anume profesoara ne-a cerut sa facem diferenta.

A invata = a citi ceva cu interes si placere si a pastra informatia in minte .Corect? Dupa care depinde de la un intelect la altul cat dureaza asimilarea.

A toci = a citi ceva fortat,din simtul datoriei,al scolii..."fiindca am test" , "ma asculta" , "n-am nota" etc. Si stai cu nasul in carte,zdrobindu-ti creierii sa retii ceva,desi tie nu-ti place deloc materia,ceea ce citesti...esti plictisit,scarbit,vrei sa scapi foarte repede.Astfel ca inveti foarte mecanic...te fortezi ca sa retii ceva pana esti ascultat,pentru ca apoi sa scapi rapid de ea.

Astea sunt definitiile mele proprii.

Ok,pentru cei care practica a doua metoda,sincere felicitari.Aveti vointa si putere sa faceti asa ceva...desi nu e benefic,e eficient.Pana la urma,doar notele conteaza ,mai ales la materiile non-profil,nu? Eu nu pot...Simt ca-mi prajesc mintea incercand sa invat la biologie,chimie,fizica,psihologie...Eu sunt mai redus...Asa ca decat sa patesc vreun atac nervos,prefer sa nu invat.Da-o naibii...se rezolva treaba cumva...asa ca eu nu stiu absolut nimic la materiile enumerate mai sus.

De invatat,invat doar la materiile asa-zise importante :istorie(fiindca imi place)...si cam atat.La romana,engleza si sport nu prea e de invatat.

Pentru domnisoara colega care m-a injurat pe acest blog si m-a facut si tocilar ,si nici nu s-a semnat...desi banuiesc cine e...tin sa-i spun ca ea in clasa a 8-a a tocit si a stat cu nasul in carti mai mult decat am stat eu toata viata ;) . Iar despre cultura generala...mi se pare chestie de bun-simt sa stii sa gasesti pe harta Cuba(nu sa o cauti in Africa) sau Florida.

Cam atat .

Nicolae Dobrin 1947-2007


Astazi pe la ora sapte-dimineata,legenda fotbalului romanesc,s-a stins din viata...prea devreme,imi permit sa adaug.Cine nu stie de cine era el ca fotbalist,ce talent,ce magician.Nu conta ca nu a fost prea serios d.p.d.v sportiv...Emerich Jenei spunea ca el nu avea nevoie de antrenamente...el era antrenat din momentul in care venise pe aceasta lume.

Au fost numeroase regrete in legatura cu el...a fost aproape ca in 1972 sa plece la Real Madrid,dupa ce l-a fermecat pe Santiago Bernabeu.Ceausescu s-a opus...
Nu a jucat niciun minut pentru Nationala la Turneul Final de la Guadalajara,dupa un conflict cu Angelo Niculescu,si a ratat inca un moment ce ar fi devenit magic: Un duel direct cu Pele...
A avut curajul sa refuze sa plece la Dinamo...Totdeauna a iubit Pitestiul,si probabil ca suporterii de-acolo il vor iubi mereu.

Acum exista un si mai mare regret.A plecat...

Dumnezeu sa-l odihneasca !

miercuri, 24 octombrie 2007

WTF ???

Tanti Joanne Kate Rowling a luat-o razna rau de tot...conform unui interviu,"mama lui Harry Potter" a fost intrebata daca Albus Dumbledore ( directorul Scolii de Vraji si Magie Hogwarts,unde invata nenea Harry) a fost vreodata indragostit de cineva.Raspunsul care a picat ca o bomba a fost: "Dumbledore e gay ! " .Deci Oh My God ! Care-i ideea?O gluma idioata? A spulberat orice notiune placuta asupra personajului meu preferat.Urat din partea ei...Gluma sau nu,e chiar dusa rau.Si totusi abia astept sa apara Deathly Hallows in romana :D

Via , via si... via .

Later Edit : si o poza...chiar arata a gay? Dumnezeule Mare !




marți, 23 octombrie 2007

Pentru stiristi :

Sevilla-Steaua este deja 2-0,cine stie cat se va termina...Deci s-a inteles? Steaua sucks ! Dinamo & Rapid also Suck ! ... pe plan fotbalistic pe cluburi...We suck!
Acum,se poate discuta si despre altceva la stiri,in afara de primele de enspe mii de euro ale lui Jiji pentru jucatorii lu'Peste? (exceptand Goian :D) .
Ca de exemplu faptul ca Lucian Bute a cucerit titlul mondial la box categoria IBF ? Ca omul ala e un sportiv adevarat,un roman adevarat,un ambasador al tarii adevarat ? Sau suntem cretini si nu ne pretuim valorile ci doar paia care dau spagi ?

PS :Comentatorii astia de la ProTv nu realizeaza cat de jalnici sunt?
PSS: Scor final 2-1...se putea si mai rau.

luni, 22 octombrie 2007

Cantecul care...

... imi place mie foarte tare in seara asta !




Los Lobos & Antonio Banderas - Cancion del Mariachi - Desperado Soundtrack

duminică, 21 octombrie 2007

VIII....

Capitolul VIII

Sange este varsat...

Cand intunericul parea ca slabeste in fata lui Emerel,se putea zari,privind de undeva de sus,campia FrostOceanului.Era acoperita de o iarba pitica verde ingropata intr-un strat fragil de zapada.In acea dimineata...ningea!

Campia unde statusera o vreme orcii era acum pustie.Doar un suvoi de fum sihastru se inalta dintr-un bulgare de cenusa risipit.Vantul soptea vorbe nestiute,vorbe suave la auz dar cu vesti tulburatoare...

FrostOceanul,apa ce despartea continentul Faldoras de Gerenus,era,cel putin in apropiere ,inghetat.Abia daca puteai distinge vreun murmur al apei sale lovind cu timide sarutari stancile imbatranite de pe mal.

Un soim absolut superb se inalta in inaltul cerului,si apoi isi dadu drumul din vazduh.Gravitatia il impingea tot mai mult spre pamant,parand ca dintr-un moment in altul se va strivi dar apoi isi intinse larg aripile,astfel ca traiectoria i se modifica,aerul paru secerat si pasarea inainta.Parasi campia,privind cu ochii sai mici imprejurimile.Plana catre locul de unde cu doar o zi si ceva in urma,Krom,Herus si Gal’Mur dadusera peste tabara lui Leus.Soimul dadu un ocol zonei si apoi se intoarse catre FrostOcean.

Cocotat pe o culme,la iesirea din campie catre malul FrostOceanului,Krom astepta rabdator intoarcerea lui Shan’Dor.Cand zari soimul venind grabit catre el,intinse bratul sau stang inmanusat intr-o piele de cornuta groasa.Shan’Dor ateriza lin privindu-si stapanul in ochi.Astfel ca privirile celor doi se intersectara aidoma zilelor trecute.In sclipirile mici si neobosite ale soimului,Krom vazu ce avea de vazut.Ii dadu drumul pasarii si se grabi sa coboare de unde isi asteptase cercetasul.La poalele acestei culmi,il astepta un orc nativ.Elful ii spuse ce avea de spus.Acesta incuviinta scurt din cap si o lua la goana catre malul oceanului.Krom pleca in sens contrar,de unde se presupunea ca avea sa vina dusmanul.

Pe brate si pe fata,Krom isi tatuase insemnele de razboi.Avea la spate prins parul in modul specific elf.Sabia sa era prinsa la spate,iar la brau purta o toporisca.De umar avea agatata tolba cu sageti si arcul.Avea bustul descoperit,purtand insa niste pantaloni din piele de urs si niste mocasini ce-i permiteau sa alerge foarte usor.Alerga cat de mult il tineau picioarele,vrand sa se convinga de cele vazute in ochii lui Shan’Dor.De undeva de sus,soimul il veghea.

Pe loc,vantul incepu sa bata tot mai tare,apoi solul se cutremura.Krom se opri.Ochii sai albastrii se largira,nevenindu-i sa creada.Se convinsese de ceea ce ii “spusese” Shan’Dor,dar nu se astepta la asta asa devreme.Fara alte ganduri pierdute pe drum,elful o lua la fuga inapoi.

Din inaltul cerului,Shan’Dor desena cercuri largi privind la peisajul din fata-i.Krom parea ca era in siguranta.Din moment in moment sa ajunga la adapost...caci in spatele sau inaintau fulminant cel putin o suta de mii de feline create de Ochi!

*

La lumina palida a focului de tabara,Akha’Ghdan,Krom,Herus,Gal’Mur si inca vreo 2-3 orci discutau ce aveau sa faca a doua zi.Inca de cand se reintalnisera in Askarand,Krom ii spusese hanului orc faptul ca a infrunta dusmanul in camp liber nu era o solutie.Cu toate acestea,aflat in posesia sabiei lui Leus,Akha’Ghdan era mai increzator in sansele lor de a infrunta armata felinelor direct.

Nimeni nu putea contesta valoarea razboinicilor orci.Cu 2000 si ceva de luptatori proveniti din Askarand,alaturi de care erau orcii veniti de pe Servah,aproximativ 1000 si cei inca 500 ce locuiau la ferma de unde poposisera...intreaga lor oaste numara 4000 de ostasi,gata de lupta.Intre ei se numarau si Krom,Herus si avatarii.

Si totusi,Krom era sigur ca in tabara lui Leus vazuse “dormind” cu mult mai multe feline.De aceea,pareau inca depasiti numeric.Herus sugera sa se foloseasca de relief...Se aflau intr-o campie.Dincolo de un lant subtire de stanci,taiat de o trecatoare destul de stramta,dar care nu dadea in nicio fundatura,ci iesea direct la tarm.Cativa metri mai incolo se intindea FrostOceanul.Trecatoarea ar fi fost o solutie,insa doar una temporara.Afland de primejdie,inamicii s-ar fi retras cu repeziciune,si ar fi ramas fara solutie.Cati ar fi putut sa rapuna intr-un interval atat de scurt?Foarte probabil ca nu 9600...

Si totusi...

*

Cu respiratia taiata,Krom ajunsese in zona trecatorii,cu cele o suta de mii de feline create de Ochi pe urmele sale.Putea simti sunetul scos de una dintre ele in spatele sau...Parea foarte aproape.Si chiar era.In momentul in care elful sari sa se agate de stanca,pentru a se feri din calea navalitorilor,simti o muscatura dureroasa in picior.Saritura sa fusese uriasa,statea agatat la 3 metri deasupra pamantului,iar una dintre feline sarise odata cu el.Fara a mai sta pe ganduri,Krom scoase toporisca de la brau si-i sfarama teasta.Felina scoase un sunet jalnic in momentul in care lama ii crapa capatana.Apoi muscatura ii slabi si cazu...

Uriasul puse toporisca la loc si porni sa se urce in varful stancii,pentru a putea privi mai bine ce se intampla.Impingea cu putere din picioare,bratele sale musculoase incordandu-se la maxim si reusind sa-l aduca tocmai in varf.Acum putea sa vada foarte bine ce se intampla...

Desi il ratasera pe el(pe Krom) felinele isi continuasera marsul,caci in fata aveau un grup compact de razboinici orci,gata de lupta.Dupa straie,uriasul elf isi dadu seama ca erau nativi.In mintea sa,striga din rasputeri:”Haideti! Recastigati-va dreptul de a trai! “ .

Pentru momentul acela ,numarul armatei lui Leus conta prea putin.Desi provocasera mai mult sange de partea cealalta,orcii bateau intr-o usoara retragere.Dar Krom stia ca totul face parte din plan.Secunda dupa secunda,orcii se dadeau tot mai mult in spate,pana cand parasisera granitele trecatorii.Dar felinele nu-i putura urma.Pe loc,in fata lor aparura doi rinoceri,ce purtau pe post de armura,niste straie groase de piele de cornuta.Cele doua animale se asezara acolo ca un baraj.Erau prea inalte,si pielea le era prea groasa pentru a fi strapunsa de ghearele felinelor.

Din nou inauntrul sau,Krom mai ca urla de fericire.Solutia gasita de Gal’Mur la focul de tabara in seara trecuta parea sa dea acum roade.Elful lua tolba de sageti si arcul si incepu sa lanseze sageata dupa sageata,sange dupa sange,moarte dupa moarte.De partea sa dar si de cealalta aparura orci inarmati cu arcuri si sageti.Dar totul nu avea sa fie ideal pana ce nu era blocata si cealalta cale a trecatorii.Krom incepea sa se intrebe daca nu se intamplase ceva cu Herus,caci el conducea grupul ce raspundea de amplasarea a altor doi rinoceri,la capatul opus.Spera sa apara totusi,inainte sa fie prea tarziu.Felinele nu puteau sa se catere pe stanca,dar daca nu faceau ceva repede,era convins ca Leus ar fi daramat stanca.

Mai mult,Krom il si vazu pe Herus printre feline.Privea lipsit de sentiment in fata rinocerilor,privind apoi in spate,de unde Herus pur si simplu refuza sa apara.Pentru o clipa,elful isi lua ochii de la demon pentru a privi la o felina ce incerca sa treaca de rinoceri.Sari totusi in spatele unuia,isi deschise larg botul si isi infipse coltii in spatele sau.Rinocerul simti asta,si isi folosi coada(prea putin asemanatoare cu un rinocer de pe Terra) pentru a apuca de felina si o arunca cat-colo.Apoi elful reveni cu privirea catre Leus care insa disparuse de acolo.Apoi isi dadu seama si de ce...

*

Era inca intuneric...Akha’Ghdan isi stransese intreaga oaste,4000 de suflete laolalta pentru a le spune ultimele cuvinte inainte de confruntarea inevitabila.Ordonase strangerea tuturor corturilor si asezarea lor pe malul FrostOceanului.Apoi Akha’Ghdan se urca undeva sus,pentru a putea fi auzit si vazut de toti.Langa el se afla Gal’Mur...

-Frati orci! Clipa de care ne temeam,dar pe care o asteptam atat de mult a sosit!

Urletele orcilor rasunara,zguduind pamantul.Se simteau bine...Liderul lor statea in fata,ii incuraja,avand sa-i conduca in batalie.Spiritul salbatic,violent parea sa incolteasca din sufletele lor imblanzite de teama si teroarea pe care demonul o raspandise printre ei.Erau din noi ei...erau orci!Cu totii aveau sa lupte pana la capat.

Krom si Herus sedeau de-o parte.Elful statea in sezut,pufaind frunzele sale de mochyz.Langa el,tanarul Herus asculta putin inmarmurit.Era impresionat de forta sufleteasca si de vitejia pe care o aratau orcii...Spera in adancul sau ca va putea sa fie la fel, a doua zi.Primise o sarcina importanta,si era prima sa batalie unde avea o responsabilitate serioasa.De asemenea,era dificil pentru ca nu stia cu cine se lupta.Pe cand ducea bataliile pe Servah cu orcii,era simplu.Doborase primul sau orc la doisprezece ani.Acum avea nouasprezece ani,devenise mai matur si mai puternic din punct de vedere psihic.Leus avusese grija de asta.

-Faptul ca ne-am nascut sub acest sange...relua Akha’Ghdan...ii da demonului dorinta de a ne distruge pe toti.Va intreb pe voi...cine este acest demon ca sa ne conteste noua dreptul la viata? Cine suntem noi sa acceptam asa ceva din partea lui?! Noi am infruntat zeii(Krom se intuneca la fata.Desigur ca era vorba de momentul in care Kal’Cedrak incalcase armistitiul format de Alianta Magiei de a nu mai folosi niciodata puterile Ochiului ; fusese momentul in care izbucnise razboiul dintre stapanitorii Henyei) !!! Am avut curajul sa infruntam zeii,si sa ma crap in doua daca voi accepta asa ceva din partea acestui demon!Eu si voi! Impreuna...sa-l omoram pe nenorocit odata pentru totdeauna!

Urale!Toti cei 4000 de razboinici orci strigau,prea-slaveau pe hanul lor.Urmasul lui Kal’Cedrak...lua acum atitudine.Akha’Ghdan fusese cel care ii scapase de pe Servah(pe unii dintre ei),Akha’Ghdan fusese cel care ii organizase si-i scosese din Askarand,chiar inainte ca cetatea sa fie arsa si distrusa de Leus.Akha’Ghdan era cel care statea acum in fata lor(fluturand sabia lui Leus in mana) si le cerea curaj,si ii indemna la lupta.Lupta pentru supravietuire! Fusesera insufletiti,readusi la origini si la definitia naturii...a ceea ce insemna sa fii orc.

Dupa ce hanul isi termina discursul,Krom se ridica de jos si ii facu semn lui Herus sa-l urmeze:

-Vino!spuse el.Avem nevoie de odihna.Si sa speram ca planul pe care l-am pus la bataie nu e prea nebunesc!

*

Intr-adevar,Leus disparuse.Si Krom,spre fericirea sa,observa si de ce...Grupul condus de Herus aparuse in sfarsit.Doi rinoceri imensi blocara si cealalta cale,inainte ca armata demonului sa poata face ceva.Paruse o vesnicie dar toate cele de mai sus se petrecusera in maxim un minut.Acum,intreaga armata de o suta de mii de feline era prinsa la mijloc.Nu era si Leus printre ei,dar ce mai conta.Pe ambele parti ale trecatorii,cateva sute de arcasi orci incepusera deja macelul.In sinea sa,Krom hohotea.Zarva,urletele...il innebunisera pe uriasul elf care tot isi repeta in gand:”Sange este varsat” . Minionii lui Leus incepura sa se rareasca,nu substantial dar observabil.Numarul lor era inca mai mare decat armata orcilor,care momentan nu pierduse niciun razboinic.O ploaie de sageti se napusteau asupra felinelor,ce stateau neputincioase.Vedeau totul ca pe niste limbi de foc care se ridicau in vazduh si apoi coborau cu o iutime ucigatoare...

Apoi se intampla ceva cu totul uluitor...O zguduitura foarte puternica.Krom simti inainte de toti,si fara sa se mai gandeasca sari de pe stanca pe care era cocotat.Cateva miimi de secunda mai tarziu,trecatoarea pur si simplu inceta sa existe.Privind chiar si din ochii lui Herus care putea vedea trecatoarea panoramic,nu puteai intelege si crede ochilor la ceea ce tocmai asistasei.Era ca si cum niste flacari imense izbucnisera de sub stancile de unde arcasii masacrau felinele demonice.Flacarile acestea facura ca intreaga structura sa explodeze.Toti ce se aflau in acel moment acolo,adica in jur de trei sute de arcasi pierisera...pierisera intr-o clipa.

Krom nu se afla printre ei.Se salvase in momentul in care sarise,dar aterizarea fu destul de dureroasa.Nimic ireparabil si era inca in viata.Sculandu-se de jos,cu o durere infernala strabatandu-i spatele de la mijloc pana la ceafa il putea zari pe Leus levitand deasupra lor,unde existasera cu doar un minut in urma doua bucati de roca imensa ce formau o trecatoare intre campie si malul FrostOceanului.Demonul il zari pe elf,facand sa-i apara pe chip o expresie schimonosita de fericire.Apoi Krom se trezi inconjurat de zece feline gata sa se repeada la el...

Pe Herus,explozia nu-l afectase prea tare.Era un norocos,caci in momentul acela,giganticele animale folosite drept blocaj fusesera saltate in sus de forta impactului.Nu mai mult de un metru fusese intre el si trupul unui rinocer ce maturase alti orci in zborul sau.Calea fiind eliberata,multimea de feline demonice se grupasera in jurul micilor formatii ce se angajase deocamdata in lupta din randul orcilor.Era grupul condus de Herus,cel de pe partea opusa,teoretic indrumat de Krom si alti cativa supravietuitori norocosi...si nu prea.

Mare parte din cei din urma sfarsira mutilati de felinele feroce.Membre smulse,stomace disecate,gaturi frante...Asa sfarsisera orcii in calea armatei lui Leus.

Leus pasea acum din nou pe pamant,doborand ocazional cate-un razboinic orc ratacit.Desigur ca il dobora folosindu-si una din sabiile sale,cu care reusea sa-i reteze in jumatate dintr-o singura lovitura.Aidoma lui Kal’Cedrak...aidoma lui Zek’Alur...si a altora de cand Leus incepuse vanatoarea .

Krom era inconjurat.Erau zece poate unsprezece feline,ce-l inconjurasera din toate partile.Isi miscau cozile lungi si jigarite,mangaind pamantul cu ele.Aveau boturile larg cascate,cu limba atarnand inerta,si cu bale unsuroase ataranandu-le de coltii ascutiti .Coama le era zburlita iar cu ghearele paseau fara pic de eleganta.In acel moment dificil,elful observa ca Leus crease niste creaturi din care disecase tot ce era mai frumos la o felina.

Una dintre ele sari la el.Fara veste,fara vreun indiciu.In toata agerimea sa,Krom pur si simplu nu prevazu atacul,incasand din plin o laba peste fata,si abia impiedicand coltii bestiei sa-i sfartece gatul.Folosindu-si forta supraomeneasca,Krom lua felina si o stranse cu putere in bratele sale facand-o sa geama.Uriasul simti respiratia calda si grea pe care o avea acum atacatorul,apoi il arunca,la impact,animalul frangandu-si spinarea.Apoi Krom isi lua sabia din spate si toporisca de la brau.Se bucura enorm ca inca le avea,neputand spune asta despre arcul sau,primit la aniversarea de 100 de ani de la insasi Balthasar.O alta,urmata imediat de o a treia sarira pe el,Krom para gheara uneia dintre ele ca pe o sabie foarte bine trimisa,apoi izbi cu furie cu toporisca in trupul felinei,care pieri imediat.Uriasul lua apoi animalul de coama si-l izbi cu putere de celalalt ce-si incepuse atacul.Fusese o lovitura pe cinste,caci acesta nu se mai scula de jos.Dar mai erau inca sapte-opt...Si Krom ceda...Felinele atacara din nou cate doua,de data asta chiar mai rapid.Elful incerca sa repete figura defensiva aplicata mai devreme dar de data asta nu avu nicio sansa.Bloca primul atacator si apoi ii scurta zilele cu toporisca,sfaramandu-i teasta,dar apoi arma ramase intepenita in hoit,refuzand parca sa iasa.In acest timp,cel de-al doilea atacator il muscase violent de bratul in care tinea sabia,facandu-l sa-o scape,si tragandu-l in jos.Apoi inca unul il dobora la pamant dupa ce ii sari direct in fata,infigandu-si ghearele in pieptul sau...

Un raget !Krom,cu ochii inchisi,era aproape sigur ca felinele erau gata sa se ospateze din el...Dar nu era chiar asa...

*

In momentul in care planul cu rinocerii luase sfarsit,Akha’Ghdan isi adunase cei mai de elita razboinici pentru a inclina cat mai rapid balanta in favoarea orcilor.Inarmat cu sabia sa fina si strasnica deopotriva dar si cu lama creata de Leus,asezata cu grija la brau,hanul orc ordona grupului sau,in fruntea caruia se afla sa se deplaseze din ascunzatoarea lor direct pe campul de bataie,acolo unde alte doua trupe se aflau in dificultate.Era desigur vorba despre grupurile ce pornisera blocajul si scurtul masacru asupra armatei demonice.

Dupa un scurt sprint,hanul si razboinicii sai patrunsesera in zona de lupta,acolo unde ceva mai mult de 500 de nativi,in frunte cu tanarul Herus se luptau in disperare,inconjurati de un numar mult mai mare de feline.Akha’Ghdan il zari pe insasi Herus,impartind moarte printre atacatori.Avea rani pe intreg corpul insa,sabia sa devenea tot mai lenta,si dusmanii tot mai multi.Apoi asaltul liderului orc veni ca o adevarata gura de aer.Insasi hanul sa avanta fara frica drept unde erau mai multe feline si incepu sa taie orice ii statea in cale.

O astfel de felina ii sari in fata.Hanul cazu pe spate,si apoi brusc,se rostogoli,in secunda urmatoare el fiind deasupra animalului,imobilizat sub genunchii sai bine proptiti.Akha’Ghdan lua apoi sabia si apasa in piept,pe fata tasnindu-i mici si subtiri siroaie de sange.Se ridica rapid in picioare,cu sabia inainte,oprind-o direct in gatul alteia.Lua apoi animalul de coama si il arunca peste alte trei feline.Se intoarse cu fata spre ceea ce erau cel putin inca o mie de feline.El insa era astazi de neinvins pentru minionii demonului.Fiecare lovitura de sabie plecata din incheietura mainii sale era fatala,fiecare pas pe care il facea,lasa in urma cate-o victima.

Se simti apoi prins,una dintre feline infascandu-i incheieturile mainilor in coltii sai puternici.In fata unui orc asemeni lui Akha’Ghdan insa,PUTERNIC nu era caracteristic unui minion creat de Ochi.Hanul scapa sabia din mana,si isi inclesta bratele in falcile animalului,adancindu-si talpile in stratul fin de zapada ce se asezase peste Henya in acea dimineata.Genunchii i se incordara la maxim,usor indoiti,iar spatele i se incovoiase serios in urma duelului deopotriva al fortei dar si al mintii.Minionul lui Leus il privea cu niste ochi negrii ce incepeau sa aibe o nuanta rosiatica,fara sa clipeasca.Tot capul i se impietrise in pozitie,necedand un deget din pozitia in care falcile sale incepusera duelul cu hanul.In mintea sa,animalul nu gandea altceva decat “Ucide-i ! Sange va fi varsat ! “ pentru el neexistand alta optiune,sau vreo indoiala.Se nascuse pentru cea mai profunda dorinta a maestrului sau.Nu era altceva pentru el in aceasta lume!

Akha’Ghdan era din ce in ce mai transpirat si mai impovorat de aceasta lupta statica.Bratele sale inca rezistau...Se intreba insa,cat ar mai fi rezistat atacatorul sau,si daca ar fi facut-o mai mult decat el,ce alte variante mai avea.Apoi toate aceste ganduri fura indepartate precum nisipul in calea vantului,caci o alta felina observase scena si foarte probabil ca “Ucide-i ! Sange va fi varsat ! “ sa-i fi sunat la fel de tare in mintea lipsita de alte ganduri sau sentimente.Pandea ca un veritabil reprezentant al rasei sale,arcuindu-si usor picioarele pentru o singura si finala saritura.Si pe cand se pregatea de asta,aproape desprinzandu-si labele de sol,un pumnal ii zbura direct in zona ochilor,provocandu-i o zgarietura urata la cel din stanga si facandu-l inutilizabil pe cel din dreapta.Felina aflata in duel cu hanul fu surpinsa,si acea tensiune,acea concentrare ceda.Atata astepta Akha’Ghdan care mai facu o ultima fortare,trase si mai puternic,sfarsind cu un cap inert in maini...Cea ce fusese atat de aproape sa-l doboare era doar orbita si nicidecum terminata.Dar hanul lua ultimul sau hoit si il izbi cu putere de cealalta felina.In urma contactului,un sunet de oase sfaramate se auzi sec,si Akha’Ghdan avea acum in fata-i doua feline moarte...

Apoi hanul se uita sa vada cine il salvase pe jumatate...Cine aruncase pumnalul? Si il vazu pe Herus,zambindu-i vesel la cativa metri mai incolo...

-Multumesc,spuse Akha’Ghdan doar pentru el,si isi lua sabia de jos,avantandu-se mai departe in lupta.

Din inaltul cerului,Shan’Dor privea toate acestea...La inceput,o formatie destul de numeroasa de feline se batuse cu doua grupuri compacte de orci.Acum insa era o singura oaste de orci,infruntand un numar aproximativ egal de minioni demonici.Asa erau lucrurile din perspectiva soimului ; acolo de sus...

*

Herus se avanta din nou in lupta,dupa ce-l scapase pe Akha’Ghdan de ghearele felinelor.Este de prisos de povestit cum se lupta cu minionii lui Leus.Sabia sa facuse multe victime in aceasta zi.Si ceea ce-l ingrijora cel mai mult este ca ar fi trebuit sa se confrunte cu Leus.Situatia asta era dificila din mai multe motive.Primul ar fi fost faptul ca inca tinea la Leus,inca il mai considera cel mai bun prieten al sau...Al doilea ar fi fost propria sa convingere ca intr-un duel,n-ar fi avut nicio sansa impotriva sa.Nimeni nu-l putea invinge pe Leus in vremea cand era om,fara nicio putere.Cine ar fi putut sa-i stea in cale acum?

Pe masura ce continua lupta,aparandu-se,contraatacand si in final scurtand zilele altei feline,tanarul se scufunda tot mai mult in ganduri.Leus se afla acum in mintea sa,dar nu asa cum de mai multe ori demonul il atacase pe Akha’Ghdan.Ce patrunsese din Leus acum,era o amintire,o amintire despre tot ce fusese frumos si drept la printul Oamenilor.Il vedea pe cel ce adeseori fusese fratele sau mai mare,cu ochii sai caprui si pletele sale rebele de o nuanta cafenie,de zambetul sau dadator de viata,de vitejia si inteligenta sa,de incurcaturile pe care le provocase de-a lungul timpului ; de cum gesticula sfidator pe un fundal haios la mustrarile uneori prea mari ale tatalui sau,Hetterex si de cum intotdeauna ei luptau cu orcii in tandem,fiecare simtind miscarea celuilalt,coordonandu-se mereu.Si brusc dorul de Leus crescu enorm,chiar atunci...provocandu-i o monstruoasa durere in suflet.Herus se simti neindreptatit.Ii fusese furat prietenul...fratele.Si il vroia inapoi.Caci o persoana cum fusese Leus,n-ar fi gasit nicaieri,nici pe Henya nici pe Servah.

Se cunostea cu Leus de cand se nascuse...Printul era cu trei ani mai mare decat el,dar asta nu statuse niciodata in calea prieteniei lor.Fata de altii,Leus niciodata nu se comportase “ca atare” ,si mereu il respectase pe Herus ca pe unul de varsta sa,fata de ceilalti baieti,ce aveau prostul obicei sa fie ceva mai nepoliticosi cu cei mici.Daca pana implinise zece ani fusese doar un bun amic cu Leus,dupa aceea situatia s-a schimbat radical.In acel an, 80 al alogenilor pe Servah,Herus isi pierduse definitiv familia.Provenea dintr-o familie de nobili...Tatal sau era un bun comandant si un membru al Conciliului,intr-un cuvant un om foarte respectat.De asemenea,Herus mai avea si un frate,pe Kryus,ce purta acelasi nume cu al tatalui sau.Kryus era destul de mare sa lupte,si deja facea parte din trupele de elita comandate de Nikosus si coordonate de tatal lor.Din pacate insa,mama lui Herus murise cand acesta se nascuse.Nu fusese un caz singular in acele vremuri de neliniste.Chiar si regina Oamenilor,mama lui Leus murise in acelasi fel...Stresul,ingrijorarea pentru ce va rezerva a doua zi,facea ca multe femei sa plece in lumea umbrelor,avand insa grija sa lase in urma tineri curajosi.Si acest mic si trist amanunt ajunsese sa-i faca pe cei doi foarte apropiati.Desigur ca apropierea lor definitiva a avut loc in momentul in care a ajuns in Marea Sala de Onix(pe atunci nu se numea asa) o veste tulburatoare.Insasi Nikosus,un mare general si un brav razboinic,venise in fata lui Hetterex...

Dupa ce plecasera tatal si fratele sau in acea batalie,Herus fusese lasat in grija celor din palat,petrecand o buna bucata de timp in compania printului.

Isi aducea si acum aminte de acea zi blestemata.Afara ploua...cerul era teribil de intunecat,fulgere si tunete dadeau un spectacol infiorator.Si acum tinea minte cum statea langa tronul regelui,jucandu-se cu niste bile alaturi de Leus si-l vazuse pe Nikosus intrand in sala,pasind sigur direct catre tronul pe care sedea Hetterex.Nu putea uita acea scena,cand generalul scoase sabia de la brau,cu un zgomot ascutit,si dadu sa ingenuncheze,oprindu-se un moment.Poate nu durase mai mult de o secunda,poate nici atat.Isi oprise privirea asupra micutului Herus,atintind asupra acestuia doi ochi negri ca taciunele,doi ochi privind nelinistiti pe langa firele de par intunecate pravalite peste fruntea sa lata.Herus putu citi atunci o imensa neliniste si tristete in ochii lui Nikosus.Apoi generalul isi continua miscarea,proptindu-si sabia in podea,ingenunchind zgomotos in fata regelui,intreaga sa armura,grea,ornata cu diferite forme de otel prabusindu-se parca in fata lui Hetterex.Nikosus inchina din cap,pletele sale de abanos acoperindu-i chipul indurerat.Apoi le spuse totul:faptul ca orcii ii asteptau...cumva aflasera de atacul lor,si organizasera o ambuscada,din care cu greu scapase generalul si alti doua-trei sute de razboinici.Din pacate Lordul Kryus si fiul sau pierisera de mainile dusmanilor,dar ca o alinare,Nikosus adusese inapoi in cetate trupurile.Sfarsind ce avea de spus,Nikosus lua sabia si o ridica in sus,parand ca n-ar mai putea reveni din genunchi.Armura se zgarie putin de podea,dar generalul era in picioare.Puse sabia la loc,saluta din cap pe Hetterex si mai arunca o privire catre Herus rostind cu un glas tremurat:”Imi pare rau,baiete!” si apoi pleca...

Mai tarziu atunci,in puterea noptii,Herus mersese la templul lui Mithras Major unde isi gasi tatal si fratele mai mare asezati pe lespezi de piatra.Trupurile le erau inca fierbinti,din febra bataliei.Aveau firicele mici de sange curgandu-le pe fruntile incruntate.Si mai aveau ceva,ceva ce in debusolarea sa,Herus nu zarise.Comandantul avea o mica gaura in armura,in zona pieptului,o mica gaura din care se vedeau cateva mici rauri de sange uscat.Fratele sau avea de asemenea o astfel de gaura,dar si mai putin vizibila,undeva in spate...Lipsit de orice sentiment sau gand,Herus parasi atunci capela si o lua pe jos,inapoi catre resedintele nobilimii,pasind timid printre baltocile ce pareau umplute cu smoala in negura noptii.Atunci se impiedica si suporta o cazatura dureroasa.Nu scoase niciun scancet,dar in sufletul sau daduse drumul unui urlet plin de agonie.Apoi simti o mana apucandu-l de bratul drept si aproape tarandu-l pana in camera sa.Il asezase pe scaun,aprinse focul din semineu si apoi se asezase langa el,pe un jilt,ajutandu-l sa-si lepede pelerina uda.

Si apoi vazu ca era Leus,la randul sau cu pletele ude de apa de ploaie,cu o figura inexpresiva,si niste ochi curiosi la micul Herus.La un moment dupa,Herus dadu sa se ridice de pe jilt pentru a-si lua cana de apa de pe masa aflata la doi pasi de el.Dar picioarele nu-l ascultara,si el ajunse pe podea.Privi in sus.Acolo era Leus,cu mana intinsa,gata sa-l ridice,purtand pe chip un zambet.Si de-acolo incepu totul...De-acolo capatase un nou frate mai mare.Leus era si acum in fata ochilor sai.Doar ca nu zambea,fiind imposibil de spus ce gandeste dupa expresie...Pentru ca nu exista vreuna.Ochii sai caprui,pletele maronii,nu mai faceau parte din noul Leus.Pe chip purta doar doua groaznice cicatrice,si o sabie in mana.

*

Brusc,se simti azvarlit din acel vis,acea amintire cu parti frumoase in realitatea unei sangeroase batalii,unde el lupta alaturi de orci impotriva celui mai bun prieten al sau.Parea o adevarata nebunie...Dar nebunie era ceea ce facuse Leus,din momentul in care il omorase pe Balthasar.Ceea ce facea el nu era nebunie ci sacrificiu,pentru prietenie si pentru tot ce a mai ramas bun in aceasta lume.

Ramase foarte speriat vazandu-l pe Leus in fata sa.Mai observa ca in jurul lor la o departare de doi pasi nimeni nu pasea...”Un alt mic truc facut de Ochi” gandi Herus.Privea dezorientat,si in continuare...foarte speriat.Inca de cand era normal,Leus fusese ceva mai inalt decat Herus,dar acum demonul parea si mai si.

-Ma bucur ca te-am gasit eu primul...rosti Leus cu un glas rece.

-Minionii tai sunt necrutatori,raspunse Herus.Nu mai tii cont de nimic Leus?De iubire,de prietenie...de omenie?

-Eu nu mai sunt om! i-o taie demonul.Si nu mai sunt asa datorita micutilor tai prieteni alaturi de care astazi lupti impotriva mea.N-as exagera sa te numesc un tradator...

-Tradator?!Am parasit Servah pentru tine! Ai fost fratele meu,cel mai bun prieten,cel mai bun camarad in lupta...Nu am vrut sa renunt la tine asa usor.

Leus zambi.Un zambet groaznic,numit zambet,dar care n-avea nicio legatura cu bucuria.

-Se pare ca aceasta calatorie te-a innebunit...te-ai alaturat dusmanilor mei.Te-ai alaturat celor pe care am jurat sa-i distrug.Pentru mine,esti unul dintre ei.Ti s-a dus si ultima sansa din partea mea cand ai calatorit cu elful si cei doi spurcati de orci!Astazi vii aici,alaturi de armata sa,alatur de micutul tau han,inarmat cu singurul lucru care m-ar putea rani,si imi spui ca ai venit sa ma salvezi...

Herus privi incurcat.Intr-un fel era adevarat...dar spera in continuare ca Leus sa-si aminteasca cine erau ei doi...si sa opreasca nebunia.

-Cum altfel mi-ai fi vrut ajutorul?Ai pornit in vanatoarea ta blestemata,nepasandu-ti de nimic altceva decat de propria persoana.Ai renuntat la tot ce aveai mai bun...Si pentru ce?Pentru o razbunare deja luata.O razbunare ajunsa...obsesie.Opreste-te!

-Nu-mi vine sa cred ce aud...suspina demonul.Herus,bestiile astea nenorocite ti-au ucis familia,ne-au cotropit tara atatia ani,si tu acum le ei apararea...Bestiile astea ne-au umilit si distrus!

-Cel care ne-a umilit si distrus este Kal’Cedrak,si el este mort,dus de mult timp si nu se mai intoarce...poporul asta n-are nicio vina!Si in niciun caz nu mai sunt bestii.Ai avut grija sa-i domesticesti cu teroarea pe care ai raspandit-o...cu aceasta vanatoare!

-Vanatoarea nu se va fi terminat pana ce tot sangele nu va fi varsat! Scrasni Leus din dinti.

Herus incerca sa mai spuna si “Esti nebun!” dar nu mai avu timp.Demonul il plesni cu putere peste fata,din fericire doar cu pumnul.Fusese oricum o lovitura ametitoare...Tanarul fusese aruncat doi,poate trei metri in spate in urma loviturii.Naucit,se ridica pe niste picioare tremurande,mana dreapta scuturandu-i-se serios pe manerul sabiei de la brau.

-Opreste-te! Nu deveni ceea ce ai jurat sa distrugi! Nu arunca tot ce-ai avut mai frumos in viata ta! Nu da cu piciorul la viata frumoasa,plina de aventura pe care ai avut-o,prietenia noastra, Enya...

Si apoi Herus se bloca.Mentionand numele reginei elfilor,facu sa i se desfasoare in minte un mic secret.Un secret pe care il pastra si se hranea din el noapte,dar care fara voie il dezvaluise si lui Krom.Cauta privirea lui Leus.Aceasta era mai terifianta ca inainte...ceea ce insemna ca...intr-adevar...ii citise gandurile...pur si simplu.

-Nenorocitule! urla Leus si se avanta asupra sa,il lovi de doua ori in fata cu pumnii si apoi ii trimise o lovitura dureroasa intre picioare.

Herus mai ca lesina...dar era inca acolo.Cu toate acestea,Leus inca ezita sa foloseasca sabia...

-Tanjesti dupa ce e al meu...vorbi demonul cu rasuflarea tot mai taiata.Vei muri pentru asta,tradatorule.

Chiar atunci scoase sabia,dar imediat,Herus tasni inapoi in picioare,in garda,cu sabia atent asezata astfel incat sa-i protejeze trupul pentru orice lovitura surpriza.Leus se opri surprins...apoi izbucni in acel ras...nebunesc.

-Ti-as fi putut garanta o moarte usoara,asa,Herus!Dar tu ai ales sa fi un erou,un curajos...Ai toate caracteristicile unui print indragostit,nu-i asa?Probabil ca asta si speri,in aceasta batalie...Eu sa pier si tu sa culegi roadele...Ei bine,acum iti promit o moarte dureroasa si extrem de sangeroasa...Mai ceva ca in cele mai negre vise ale lui Akha’Ghdan.

Herus stia despre visele hanului...Dar era gata sa duca batalia finala.Nu avea cum sa castige.Doar propria sa sabie nu avea niciodata sa fie de ajuns.Akha’Ghdan nu era nicaieri prin preajma,astfel ca el nu putea beneficia de arma secreta.Dar avea sa moara drept si cu mandrie,de sabia prietenul sau,care desi fusese mereu mai bun decat el in absolut orice,decazuse acum,mai mult poate de cat ii fusese harazit.

Primul contact fu ca o explozie.Socul se reflecta doar in Herus.In momentul in care sabiile se atinsera,tanarul aluneca in spate,in timp ce Leus nici macar nu clipi,ba chiar se avanta mai serios.Herus para,se rasuci intr-o parte si lovi,dar fara folos...Leus nu avea astfel de probleme.Ba mai mult,demonul porni o serie incredibil de rapida de lovitura una dupa alta,un soi de atacuri si blocaje in acelasi timp,pana cand Herus ceda,sabia ii zbura din mana,primi un nou pumn in figura care il dobori la pamant si apoi Leus fara alti timpi pierduti ii infipse sabia direct in umar.Durere...si un tipat.Demonul se apasa si mai tare in sabie,de data asta un racnet din partea tanarului,care deja simtea varful sabiei iesind pe cealalta parte a umarului si adancindu-se in pamant.

Leus lasa apoi sabia acolo,si facu sa-i apara in mana o halebarda...

*

Ragetul era infiorator...fara indoiala.El venea din plamanii unei feline,la fel de adevarat.Dar felina nu era un acolit al lui Leus...Era Sharly!

Avatarul lui Krom veni la momentul potrivit,asa cum isi obisnuise stapanul.Tigrul alb facu un salt si dobori pe felina ce se pregatea sa-si infiga coltii in uriasul elf.Contactul dintre cei doi se auzi ca un cutremur...Si Krom privea uimit...Niciodata nu-si vazuse avatarul atat de...feroce si...rapid.

Sharly smulsese o bucata din gatul celui pe care il atacase,apoi arunca o privire ucigatoare catre ceilalti ce stateau in jurul lui Krom.Ochii sai albastrii,urechile ciulite si botul manjit de sangele adversarilor.Era doar inceputul...De pe loc facu o saritura impresionanta si izbi pe toti cei aflati langa stapanul sau.Nici Krom nu mai pierdu timpul.Isi recupera sabia si apoi...stapan si avatar pornira sa lupte impreuna.Si era impresionant sa-i vezi pe cei doi:Krom varsand sange printre inamici cu sabia si toporisca in acelasi timp,alternand ideal pentru a-si crea o defensiva de fier si un atac nimicitor.Sharly era chiar mai impunator,datorita efortului fizic,caracteristic tigrilor.El facea salturi uriase,prabusindu-si inamicii la pamant si apoi muscand din ei cu ajutorul coltilor.

La un moment dat,Krom auzi un geamat.Nu semana cu nimic din ce scoteau felinele sau orcii...Apoi vazu o gramada...o adevarata imbulzeala,unde tot mai multe feline se adunau pentru a dobori un adversar.Parea un inamic foarte corpolent din moment ce reusea sa tina piept atator atacatori.Krom se uita putin la Sharly care era evident ca stia cine era dificilul inamic al minionilor lui Leus.Se intelese din priviri cu uriasul elf si amandoi pornira sa ajute.Insa chiar in momentul in care se pregateau sa faca primele victime din gloata adunata la un loc,toate acestea fura pur si simplu aruncate cat-colo.

Yuki isi scutura artagos blana cenusie si scoase un mormait scurt,de fericire ca se reintalnise cu prietenii sai.Mai urma sa-si gaseasca stapanul,si atunci ar fi fost foarte multumit.Ochii sai mici si curiosi,priveau intruna,insistenti,dupa Herus care nu se vedea pe nicaieri.Proportia se mai inclinase putin dar nu prea mult pentru a-i putea bucura pe orci de victorie.Se auzi un tipat.Unul puternic,agonic...si toti trei stiura ca nu fusese o intamplare.Erau mai mult ca siguri ca era Herus.Pornira in directia respectiva...cand ajunsera pe la jumatatea drumului,ferindu-se de atacatori,muribunzi si hoituri,mai auzira un tipat, cu un glas mai gros dar la fel de tulburat.Yuki isi lua avant si facu loc cu ajutorul fizicului sau.Krom sari sprinten ca o caprioara iar Sharly se strecura lin...

*

-Nu te mai atinge vreun pic de el ! Azi oricum vei muri,dar ma voi asigura ca nu mai iei pe nimeni cu tine!

Leus se oprise din ce facea.Creease o halebarda,cu lama foarte ascutita,sclipind printre fulgii de zapada si picau zapaciti din bolta cereasca agitata.Apoi se pregati sa loveasca si sa termine odata cu Herus,care era pe jumatate lesinat,gemand de durere,cu sabia inca infipta in umarul sau.Si apoi interveni el...spurcatul...blestematul de orc.Era chiar Akha’Ghdan.Inarmat cu sabia sa si cea luata de la demon cu doua zile inainte.Cu el erau mai multi orci,printre ei erau Gal’Mur si Zglorb,incurca-lume,inarmat pana in dinti,gata astazi sa-si dea sufletul pentru poporul sau.De cand statusera in Askarand nu mai iesise cu nimic in evidenta,ba mai mult devenise folositor.

Leus lasa deoparte halebarda,nedezlipindu-si privirea de la hanul orc.Cu sange rece,trase de sabia din umarul lui Herus.Tanarul rabufni,un val de durere patrunzandu-i intreg trupul,dar macar se putea misca.Astfel ca se rostogoli intr-o parte,cat mai departe de Leus,care acum pasea catre Akha’Ghdan cu sabia in mana.Se apropie la doi pasi de el,si-l indica cu sabia:

-Pe tine te vanez de cel mai mult timp!Acum nu-mi vei scapa...Norocul ti s-a sfarsit!

-Asta vom mai vedea...spuse hanul aproape soptit.Lasa sa-i cada sabia sa,primita de la Kal’Cedrak si ramase cu cea luata de Krom,Herus si Gal’Mur din tabara demonului.Acum era momentul...prima si ultima sansa cand puteau sa se descotoroseasca de demon si sa opreasca vanatoarea.

Hanul porni atacul pe neasteptate,toti ceilalti incremenira.Chiar si Leus,care se eschiva cu greutate si apoi contraataca.Akha’Ghdan se feri si lovi din nou,fiind blocat simplu si din nou contrat.Urma o serie aproape interminabila de lovituri succesive in care orcul se arata la fel de rapid si dibace ca si demonul.Cu toate acestea,cei doi aveau ganduri diferite...

Leus era calm si astepta atent fiecare miscare a adversarului.Invatase multe,de-a lungul vietii sale ca om si acum stia chiar si mai multe dupa ce simtise o mare parte din secretele Ochiului.Stia sa astepte,stia sa anticipeze si in final,stia sa ucida.Trebuia sa fie mai atent,e drept.Orcul lupta cu propria sa sabie,singura care i-ar fi putut pune capat zilelor.Dar el stia adevarul...Stia ca Akha’Ghdan nu-l poate invinge.

Asa ceva stia chiar hanul.Desi era admirabil ca rezistase si chiar pusese probleme lui Leus,dar deja trecuse prea mult timp.El obosise,iar demonul...era demon.Stia ca daca el nu-l invinge pe Leus acum...va muri.Si foarte probabil ca odata cu el,cea mai mare parte din semintia orcilor.Akha’Ghdan cunostea acum ceea ce si elfii suportasera pe Servah.Un comportament uman,unde nimeni altcineva nu are dreptul la viata.Inainte de puteri,razbunare...Leus ramasese om.Pastrase acea mentalitate omeneasca care fusese atat de aproape sa duca spre pierzanie planeta Servah.Insa acum era vorba de prezent.De prezent si de Henya.Desi insesizabil pentru cele doua osti care se oprisera din lupta si priveau duelul,atat hanul cat si mai ales Leus observasera.Orcul obosea,si deja trecuse mai mult in defensiva.

Gal’Mur era undeva aproape de locul duelului,privind ingrijorat.Nu mai avea nicio putere in a-l ajuta pe cel caruia ii jurase supunere.Incet,incet observa ca trecusera mai bine de trei minute si Akha’Ghdan nu mai returnase o singura lovitura de atac.Inima-i batea tot mai tare,nativului.Mainile-i tremurau.Era tot mai evident ca Leus va iesi invingator.

Si asa se si intampla.Leus,cu un racnet, fanda in fata cu o lovitura naucitoare cu care il dezarma pe Akha’Ghdan.Demonul isi lua avant pentru inca o lovitura,de data asta finala,dar Akha’Ghdan para.Varful sabiei lui Leus se lipi de pieptul orcului astfel incat parada ii provoca o taietura urata ce incepu sa sangereze din abundenta.Apoi adversarul hanului ataca inca odata.Sabia sterpelita de Herus zbura cat-colo.Incercand sa se ridice de jos,Akha’Ghdan se impletici moment in care Leus lansa un ultim atac,sabia sa oprindu-se in stomacul orcului.Siroaie de sange,tasnira ca niste fantani arteziene din rana si pe gura.Akha’Ghdan se prabusi la pamant,cu trupul cuprins de niste spasme groaznice.Vederea incepu sa i se incetoseze iar respiratia sa i se intensifice.Iar deasupra sa,Leus se pregatea sa-i curme suferinta.Acesta ridica sabia deasupra capului si apoi...

*

... o sageata zbura ca de nicaieri direct in mana lui Leus.Acesta se opri din atac si privi furios.Tinea acum sabia doar cu mana stanga,in timp ce in mana dreapta o tinea teapana cu sageata infipta adanc.

La cativa pasi departare,Krom statea chiar acolo,cu arcul incordat,si cu Sharly si Yuki langa el.Demonul lua sageata din propria sa mana si trase de ea,in jurul incheieturii ramanandu-i o gaura din care incepu sa se scurga siroaie de cenusa.Apoi foarte brusc,rana se inchise,acolo ramanand nimic!Uriasul elf se asteptase la asta.Lepada arcul si scoase sabia sa din teaca de la spate.Lupta dintre cei doi incepu dar se si sfarsi foarte repede.Leus ii bloca fiecare atac si apoi cu o maiestrie greu de egalat il dezarma,il lovi cu genunchiul trantindu-l la pamant si dadu sa termine cu el.Pentru a treia oara in acea zi insa,cineva ii opri lovitura de gratie.Era vorba de Sharly care isi inclestase falcile in jurul mainilor demonului.Furia lui Leus atinse noi cote...Tot ceea ce parea atat de simplu,se complicase atat de mult.Cu o forta supraomeneasca,tranti avatarul la pamant si apoi ii infipse in piept sabia.

Krom privi fara sa poata face ceva...Zari ochii lui Sharly.Albastrul acela divin era acum inlacrimat,in timp ce Leus lovea fara incetare felina deja pe jumatate moarta.Apoi avatarul inchise ochii,singura miscare care-i ramase in corp,ca urmare a loviturilor repetate pe care Leus le trimitea fiind provocata asadar din exterior.Un gest de razbunare...de nebunie, pe moment,Yuki se avanta cu alura sa impresionanta catre Leus care insa prevazu fiecare moment.Se eschiva si in acelasi moment plasa o taietura in gatul ursului,ce se prabusi haotic pe stratul fin de nea.

Leus rasufla.Era singurul moment cand se simtea usor obosit.Apoi privi in jurul sau.Minionii sai stateau si asteptau noi ordine.Mai multe sute de orci erau de asemenea in jur,privind inmarmuriti.Krom,Herus si Akha’Ghdan erau la pamant,raniti,ultimul dintre ei chiar pe moarte.Demonul se ridica din genunchi pregati sabia pentru a-si termina cele trei victime dar apoi se opri.Simturile sale detectara ceva cu patru,poate cinci secunde inaintea tuturor celorlalti.Un corn.Un corn ce suna a indemn la lupta.Leus cunostea sunetul.Doar luptase alaturi de acest corn.Luptase pentru liberatatea oamenilor si a intregii Servah.Doar ca de data asta,ei erau inamicii lui.Ce se intampla era imposibil de imaginat.Cum de permisese asta...Scapase controlul asupra ei.Si acum avea sa plateasca prin victoria finala asupra orcilor in aceasta zi.

*

Curajul reveni in sufletele orcilor cand zarira flamuri cunoscute insotite de o armata de vreo doua mii de elfi,majoritatea copii,tineri razboinici,gata insa sa se caleasca in prima lor lupta.In fruntea acestei osti dadatoare de speranta se afla Gturil,insotit de Iokat inarmat cu a sa Kwaliodao si ceilalti...Impactul fu puternic.Lanci frante in trupurile felinelor lui Leus,dar numarul incepea sa se incline favorabil catre...Alianta.Se putea spune ca Alianta Magiei era reformata.

*

In fata ochilor sai era Enya.Imbracata in straie negre,cu parul blond curgandu-i peste umerii firavi,cu ochii gri sclipindu-i in lumina amurgului,si cu Ujlphia,cuprinsa de acea mistica lucire albastra.Leus isi aduna sabia de jos,gata de atacul reginei elfilor.Dar Enya se multumi sa aseze sabia in teaca si apoi sa-si dea jos pelerina.Trupul ei subtire,mladios atat de frumos privirii si atingerii(lucru cunoscut de Leus) parea ca pluteste tot mai aproape de demon.Apoi ii arunca pelerina drept in fata...

sâmbătă, 20 octombrie 2007

Rezumand totul din ultima vreme...

... Romania merge la Euro 2008 !!! Mamalitzky go home ! Asta pentru castravetii de la Sud de Dunare.Oricum venim la Sofia sa v-o dam.Voi posta mai multe treburi cand s-or trage grupele.Pe-atunci voi renunta definitiv la "postul fotbalistic".
... apare filmul-parodie Meet the Spartans (zoso.ro) ...ce pare ca vrea sa combine Meet the parents...300...si pe Britney Spears.
... threadul anului cum a zis Ratonu ...pe forumul FifaRo .Bravo mai marioo ,ne-ai scos din amorteala!
... La multi ani,Sirius !
... pe 2 noiembrie apare (in sfarsit) Gears of War , platforma PC !!! Hell Ya...in sfarsit un joc ce merita rulat.
... mananc pe paine Prison Break,cel putin 2 episoade pe seara .Am spus ca ma enerveaza ProTv-ul.Episoadele pe care le-am vazut eu aseara vor fi la Sarbu abia prin Decembrie.Naspa!
... noul single a trupei Iris, "Eterna" ,m-a dezamagit enorm .Uneori imi spun ca sunt prea batrani.Si totusi uitati-va la Rolling Stones . Sper ca albumul "Iris - 30 de ani -cei ce vor fi " sa aibe si altceva nu numai piese lacrimogene ala Directia 5 .Floare de iris a fost una , Iris Maxima alta...dar parca si Iris Eterna e prea mult.Asteptam...asteptam...asteptam.
... Metallica a anuntat ca habar n-au cand iese albumul.Genial...cand Decembrie,cand Februarie...Sa iasa odata ca nu mai pot. Hetfield si-a ras barbuta de Mos Craciun,Lars parca a mai slabit,Kirk e tot asa ca acum 20 de ani,Rob inca poarta pantaloni trei sferturi.
...acum vreau sa termin articolul ,sa intru in Word,si sa scriu ceva...asa ca va zic la revedere.Maine...capitolul 8 din Vanatoarea.

vineri, 19 octombrie 2007

Pus cu spatele la dulap...zidul era un pic mai incolo

Este toata lumea aici ??? Sigur ati venit toate? Toate 23 ? Ma, sigur ? Ok...

Tocmai am recitit articolul ala cu...Model de elev...stiti voi. Ok ,prea dur...Ar fi trebuit mai cenzurat .Ce vreti? Draci,nervi,viata ,eu ...

Colegele mele au descoperit blogul,banuieli confirmate...am fost cuprins de uluiala sa aflu ca au si reactionat.Dap,azi am fost luat la intrebari de un numar considerabil de colege foarte nemultumite de memoriile mele(publice) . Sunt mai mult decat uluit...sunt incredibil de extraordinar de nemaivazut de inexplicabil de surprins.Prin ceea ce unele dintre voi au facut azi(in ora de mate) mi-ati insuflat un mare respect pentru voi.Sincer. Nu ma asteptam si pentru anumite parti,trebuie retrase cuvintele.Ati avut tupeu...Ca asa sunteti voi,tupeiste.Si asta e foarte bine.
Pe de alta parte,sunt dezamagit de faptul ca va simtiti atat de jignite.Fara indoiala ca m-am inselat iar...voua va pasa de ceea ce cred si gandesc eu.Un lucru pe care eu nu-l credeam .Am fost foarte acuzator,am fost oribil poate? .Nici chiar asa...inca am respectul de sine si nu ma milogesc pentru iertari,pentru ca nu am gresit cu nimic(cu exceptia a ce am spus mai sus) .Voi aveti o parere despre mine.Cineva mi-a spus acea parere,pe care voi nu ati impartasit-o "face to face" .O sa cer o confirmare si apoi va voi spune despre asta.Imi place sa cred ca acelasi lucru l-am facut eu.Mi-am exprimat parerea si nu "face to face" . V-ati simtit jignite,pentru ca erati vizate de indicii,ale obiceiurilor si locurilor strabatute .Doar una dintre voi s-a detasat...nu s-a simtit absolut deloc...a fost un pic mai agera ca celelalte si s-a autoexclus.Asta am asteptat sa faceti acelasi lucru.
Ce ma enerveaza cel mai tare este ca mi-ati dat si un sentiment de vinovatie,pe care ratiunea imi spune ca nu am de ce sa il am.E blogul meu...scriu ce vreau eu pe el.Dar absolut orice vreau eu.Nu trebuie sa ma cenzurez,abtin pentru nimeni .Cu toate astea ma simt vinovat pentru anumite injurii .Pentru asta,imi cer sincere scuze.Nu inseamna nimic.Stiu.No problem.Asa am gandit atunci.O parte din mine inca mai gandeste asa.Asta-s eu. Eu sunt eu,si nimeni altcineva.

Acum...niste raspunsuri :
-faza cu Harry Potter era un exemplu nevinovat.Lasati vrajitorul in pace,luati-va de mine.Am spus la cine ma refeream-persoana cheie.Asta cu cartile in general.Stiu ca cititi si voi.Toti citim de ne iese pe nas cu scoala asta.
-asta cu fumatul ... pur si simplu nu suport...sunt imbecil ca judec in halul asta,dar nu ma pot abtine sa nu acuz pe oricine in faza asta .
- va rog...va implor terminati cu "geniul" si astea...Iar sunt niste chestii care ma infurie... Nu sunt geniu,nici avatar de inteligenta,nici Dumnezeu pe Pamant . Eu sunt eu...tu esti tu...si tot asa.
-pentru aia excesivi de ironici,care nu m-au abordat...acum voi faceti pe desteptii cu ironia si sarcasmul...
-poate par frustrat,dar va asigur ca pana la urma ma doare fix in cot ca nu am "colectivul mult visat".Pentru ca asa ceva nu exista...trebuie sa ma schimb eu...eu m-am schimbat,dar in directia opusa.
-unele pareri le mentin,pe altele le-am modificat.
-nu am pica pe nimeni...nu urasc pe nimeni,nu pandesc pe nimeni pe la spate sa-i dau cu manualul de istorie in cap.Sunt iesiri,crize,pareri...
-ati spus ca nu puteti lasa comentarii...am incercat cu Internet Explorer 6.x , Opera si Firefox,care il folosesc eu...Toate merg bine-mersi...nu stiu ce ar putea avea...incercati sa mai umblati pe la firewall.

In final...daca mi-am creat antipatii serioase...spre ura...asta e.Unii inteleg ceva,altii altceva.Ramane la latitudinea voastra.Va regasiti in ceea ce scriu,sau nu.E treaba voastra.Nu incerc sa schimb pe nimeni.E doar parerea mea...

Oh,da si manelele si muzica de club sunt naspa ! Rock 4 ever !!!!

Vizitatori ai blogului...

...faceti-va singuri un serviciu si renuntati la varzaria de program web-browser numita Internet Explorer.Conform Trafic.Ro din cati vizitatori am avut pana acum in aceasta luna - 127 au Internet Explorer 6.x ...adica nici macar 7.x . La cati vizitatori am eu cu totul,mi se pare tragic .

Oameni buni...exista web-browsere descarcabile de pe Internet mult mai bune decat IE . Exista cel putin 2 astfel de programe care va va face viteza la net si la download mult,mult mai mare,si sunt gratuite si foarte micute si dragute,cu multe skinuri si care merg foarte,foarte bine fie ca ai calculator performant sau mai saracut .

Eu folosesc Mozilla Firefox si va sfatuiesc din tot sufletul sa-l utilizati fiindca mie personal mi-a schimbat parerea despre net,de cand navighez eu pe el. Deeci... Mozilla Firefox...aici . !!!

Ca o alternativa ,se pare ca destul de buna si ea...(nu am incercat) ...este Opera ... de aici !!!

Mai lasati rahatelul de program a lu' Bill Gates ca nu duce lipsa de bani .

Astept schimbari in statistici ;)

PS Cu Firefox am avut 147 vizitatori pana acum...deci lider incontestabil .
PSS Am aflat ca daca utilizati Internet Explorer 6.x blogul se vede foarte aiurea...incompatibilitate.Shitty program .
Firefox rulz!

Ce saptamana...

Clasa mea a ajuns vedeta liceului.Noi insine suntem niste vedete.Sa ai in mai putin de 4 saptamani de scoala ambele directoare la tine in clasa in 5 randuri e ceva...Chestia e ca deja exagerarea creste...faza cu : "ordinea si pastrarea prestigiului liceului" devine un pic cam depasita.Un coleg a plecat de la o ora sa se bata cu nu-stiu-cine(in primele saptamani) , alt coleg ar fi(ar fi,nu chiar ca ar fi facut-o) bruscat un ciumpalac de clasa a 6-a ... o fata a pus poza lui Snoop Dogg la ecuson,sub forma de gluma.In toate cazurile ,s-a chemat politia(ma rog,cu exceptia ultimului caz) si se va scade nota la purtare cu cel putin 2! Puncte. Saptamana asta...s-a intamplat din nou.

O parte din elevii clasei(nu ma aflam printre ei) si-au exprimat dorinta sa mearga la film(caravana "4 luni , 3 saptamani si 2 zile" ) .Trebuiau sa se scuteasca de 2 ore.Se pare ca directoarea a zis NU,fiindca ar fi prea dur,mai ales daca nu merge si diriginta...respectivii au mers direct la ultimii doi profesori cu care mai erau ore si au cerut voie...Primul a acceptat,al doilea de asemenea.Numai ca ultimul se pare ca are mici probleme cu memoria...Noua ni s-a spus sa plecam cu totii,indiferent ca nu mergem la film .Ok...profesorul cu memo...a uitat ce a fagaduit si cand s-a sunat de intrare si noi eram deja plecati,s-a dus in clasa si ...bam! nu a gasit pe nimeni:fuga la directoare...

Sanctiune:cel putin 1 punct scazut la purtare ,si absenta "nemotivabila...pentru toata clasa .Yeah ! Intrarea in UE ne emancipeaza nu gluma...

Ma abtin sa scriu mai mult.Chiar daca asta e blogul meu personal,unde scriu ce-mi pica mie...la cate s-au intamplat,nu m-ar mira sa citeasca vreo directoare blogul si patesc ca We3d .

Asa ca ma opresc aici.

In speranta ca il scot din amorteala : Dany !!! (poli tm in fifa) scrie odata pe blogul ala :P .
Uh...nici pt ceilalti din lista mea n-ar fi rau daca ar scrie mai des .

Multumesc pentru vizita, pe curand !

joi, 18 octombrie 2007

I'm back ...




...
Oh,da ! Ana Johnsson - Coz I Can

marți, 16 octombrie 2007

VII

Capitolul VII

Misiune

Rasuflarea ii era taiata,in timp ce agita sabia sus-jos in fata lui Krom.Dupa ce uriasul contraataca,se dadu un pas in spate,apoi inca unul,moment in care se impiedica si cazu la pamant.Cu miscari dezordonate,se ridica,eschiva in lateral,moment in care uriasa sabie parea ca-l va lovi.Incurajat de aceasta manevra,Herus porni o avalansa de atacuri,unul dupa celalalt ,obligandu-l pe elf sa faca pasul inapoi.Apoi tanarul simti o durere surda in brat,continua insa cu inca un atac moment in care sabia ii zbura din mana si proprii genunchi ii cedara prabusindu-se in iarba acoperita de fulgi pufosi de zapada.Pieptul i se agita in miscari neregulate...Intreg trupul ii cedase de oboseala.

Krom privi usor mirat:

-Obosit...Deja?

-Esti un luptator pe cinste,raspunse Herus rar,respiratia incepand sa-i revina la stadiul obisnuit.N-ai avea rival in Regatul Oamenilor!

-Oh ba da,spuse elful intinzandu-i mana si adunandu-l de jos.Cel putin daca Leus ar fi din nou...ca inainte.Intr-un astfel de duel amical,prietenul tau m-a invins fara nicio problema.Ba chiar in aceeasi zi i-a invins atat pe Enya cat si pe...Nykrom.

Uriasul se opri din vorbit.Nici Herus nu mai asculta.Amandoi fusesera izbiti fara voie de o amintire urata.Ceva mai proaspata pentru Herus,mai veche pentru Krom.

Trecuse ceva timp de cand nu se mai gandise la fratele sau mai mic,Nykrom,ce pierise tragic in timpul Bataliei Regatelor

Imaginile durerosului moment i se derulau si acum in minte.Fratele sau se avantase plin de curaj catre Kal’Cedrak,dupa ce demonul scosese din lupta pe Leus,Balthasar si Krom.Demonul il ignorase insa complet,angajandu-l pe elf in lupta cu acolitii creati de Ochi.Arcurile acestora il doborara pe Nykrom destul de repede.Isi traise apoi ultimele momente in bratele fratelui sau mai mare,bolborosind cuvinte neintelese.

Herus incepu sa fie tot mai stanjenit de tacerea lui Krom...Apoi uriasul zambi catre prietenul sau,il batu pe umar si ii facu semn pentru a se intoarce amandoi in tabara orcilor.

-Krom ! Imi pare rau. Nu am vrut sa...

-Tu nu ai facut nimic,ii raspunse elful pe un ton vesel.Ce a fost, a fost.Sa mergem! In cateva ceasuri se va lasa seara,ar trebui sa mergem la vanatoare.

Zis si facut.In ziua aceea,cei doi vanara si hranira lejer intreaga tabara de orci.Mare parte din hrana fusese asigurata de Herus ce doborase o cornuta imensa.Cu greu tanarul venit de pe Servah reusise sa strapunga pielea rezistenta a animalului cu o sulita.Apoi se suise in spinare acestuia si il executase infigandu-i sabia in ceafa.

Mai tarziu in acea seara,hanul Akha’Ghdan ii lua deoparte pe cei doi,aducandu-l cu el si pe Gal’Mur.Se intalnira cu totii pe o culme de deal,in apropierea taberei.Chipurile celor doi lideri orci erau destul de intunecate si ingrijorate.Herus era si el uimit de aceasta intalnire.Doar Krom statea putin mai departe de ei,pufaind dintr-o pipa niste mochyz.El stia destul de bine ce avea hanul sa le spuna:

-Au trecut deja patru zile de cand am parasit Askarandul,incepu Akha’Ghdan.De cinci zile stam aici in tabara.Demonul nu e prost.Curand ne va descoperi,daca nu cumva deja a facut-o.Oricum ar fi,nu-l putem invinge.I-am putea invinge minionii dar nu pe el.Decat daca...

Privirea lui Krom parasi pamantul,acolo unde se concentrase mai mult la firavii fulgi de zapada decat la spusele orcului.

-...decat daca ii exploatam singura slabiciune.

-Cunosti asa ceva?intreba Herus in soapta.

-Da! Am aflat asta de asta pe cand rataceam in cautarea Portii catre Henya.

Le povesti in amanunt cum se petrecuse totul:Dupa ce parasira capitala regatului condus de Kal’Cedrak(care pierise de mana lui Leus),rataceau in zona sudica stancoasa a Servehei vestice.Gasisera un orc muribund,ce facuse parte din trupa de cercetare trimisa de han.Dupa ce porunci unui supus de al sau sa-i crute nefericitului suferinta,de undeva de sus,Leus aruncase cu o toporisca in acesta(supusul).Dar in acel moment, Akha’Ghdan se dovedi rapid.Infascase toporisca si o aruncase catre demon cu precizie.Leus lasase sa-i scape un tipat si disparu.Mergand la locul de unde statuse demonul,hanul gasise sange...sange adevarat.Era mai mult decat evident ca armele create de demon erau si cele care-l puteau dobori.

-Sa inteleg ca vrei sa...furi una sau mai multe arme create de Leus...De unde?intreba Herus,care era destul de socat de ceea ce i se povestise.Nici macar nu stii unde este Leus...

-Ba stiu,raspunse hanul.Krom,sper ca nu te superi ca mi-am permis sa...

Din inaltul cerului, Shan’Dor ,soimul daruit de Enya celor doi ateriza pe bratul lui Akha’Ghdan.

-...mi-am permis sa-l trimit pe Shan’Dor sa caute.Din comportamentul sau inteleg ca a si gasit.Dar doar tu poti sa afli de la unde...

Fara alte cuvinte,Krom lua soimul si il privi in ochi.Acum el putea vedea ce vazuse si pasarea.Privi in tacere,clipi apoi de doua ori si se intoarse catre han:

-Da, a aflat...

-E o pasare exceptionala...suspina Gal’Mur.

-Dar mi se pare prea usor...Sa nu-l fi observat Leus?Leus observa totul,de ce n-ar observa si pe Shan’Dor?

-Krom,ma vad nevoit sa risc...interveni Akha’Ghdan.Alta sansa nu avem.

-Asa este !incuviinta uriasul .Dar tu nu vei merge!

-CE ???!!! Cum poti sa spui asta?

-Ti-am vazut reactia pe calea Portii Dosnice.Nu esti in masura sa lupti cu Leus cand esti cuprins de furie.Voi merge...eu si Sharly suntem oricand gata de drum.

-Poti conta pe mine si Yuki ! sari si Herus.

-De asemenea si eu...vorbi Gal’Mur.Gata oricand,pana la moarte.

Akha’Ghdan amuti.In cele din urma,trase aer in piept si:...

-Nu ma poti da pur si simplu la o parte!!!! E de datoria mea sa...

-...sa stai aici cu poporul tau,continua Krom.

-Sa stea Gal’Mur! Eu nu ma voi da la o parte!!!

-Tu esti hanul.Tu vei sta aici si-ti vei proteja poporul.Ce mare razboinic vei fi daca vii cu noi si mori ?Iti dai seama ce se va alege de rasa orceasca? Misiunea asta e nebuneasca,dar noi suntem neimportanti ; tu,Akha’Ghdan esti cel care trebuie sa ramana.Am decis!

-Bine dar...mai incerca hanul sa spuna ceva,dar fara folos.

Krom isi intoarse o privire ucigatoare,plina de furie catre acesta apoi catre Herus si Gal’Mur:

-Pregatiti-va si odihniti-va! Vreau sa plecam pana sa rasara Emerel!

*

Se trezi din somn cu o durere surda zvacnindu-i in tample.Cel putin nu mai avusese unul din acele vise...De cand ajunsesera aici,in extremul vest al Faldorasului,aproape de FrostOcean nu mai avusese cosmaruri de loc.Acum insa il durea capul ca si cum ar fi avut unul.Cu toate aceste era sigur ca nu visase nimic.Se ridica din asternutul sau tapisat cu blana din cornutele vanate in regiune,respirand agitat,lasand sa-i iasa si un oftat indelung.Isi dadu pletele negre ca abanosul de pe chipul transpirat.Vazu apoi prin peretii cortului sau ca se luminase...

Usor agitat de faptul ca dormise atat,Akha’Ghdan sari din sezut,isi incalta cizmele si iesi afara.Garda sa ,ce obisnuia sa-i pazeasca cortul cand el dormea se afla afara.Acesta il privi putin mirat dupa care saluta incet:

-O dimineata buna iti doresc,ohio!

Hanul clatina din cap in semn de multumesc si merse catre locul unde obisnuiau toti orcii sa ia masa.Akha’Ghdan fu uimit sa vada cat de...domestica devenise rasa lor.Parca ieri se aflau in capitala regatului de pe Servah la jocurile unde se alegea noul han.Si acum isi amintea ca singura lupta mai dificila,o dusese in faza finala.Se infruntase cu un orc ceva mai in varsta decat el,dar foarte masiv.Ghinionul facu sa se aleaga lupta corp la corp.Astfel ca Akha’Ghdan suferi putin pana sa auda strigatele de victorie acordate in onoarea sa.

In acea perioada,orcii numai domestici nu erau.Cantece agitate,intonate de vocile spectatorilor si acompaniate de tobe se inaltau pana in inaltul vazduhului.Pe marginile arenelor unde se confruntau,multi strigau ca incurajare sau denigrare a luptatorilor.Ragetele deveneau infernale,mai ales cand erai obosit,aveai o rana ce insista sa sangereze abundent iar adversarul parea ca mai poate...Amintiri.

Isi reveni,incercand sa nu observe ordinea si linistea in care se desfasurau lucrurile in tabara sa.Infasca o bocceluta din care bau niste apa proaspata,rece si revigoranta.Merse apoi catre corturile lui Krom si Herus,aflate unul in fata celuilalt.Intrand in fiecare dintre ele observa ca erau goale...Se stradui sa nu concluzioneze ca cei doi plecasera fara el.Poate erau la vanatoare...Adeseori cei doi se trezeau cu noaptea-n cap,cutreierand imprejurimile si revenind in tabara abia noaptea tarziu.Unii orci nu-i mai zarisera cu zilele,ceea ce in cazul in care intr-adevar plecasera nu avea sa fie o problema pentru tabara.Merse si la cortul lui Gal’Mur.Nici el nu era acolo.Intreba de el printre nativi dar toti dadura din cap,nezarindu-l de ieri.Amintindu-si un amanunt pe care nu-l verificase,hanul se intoarse la corturile celor doi prieteni si cotrobai putin pe acolo...desagile lor disparusera si ele...in plus niciunul dintre avatari nu se zarea pe nicaieri.Nici macar Shan’Dor care isi petrecea diminetile in varful cortului lui Krom.

Akha’Ghdan iesi afara cu o privire destul de dezamagita si furioasa in acelasi timp.Era destul de evident ca plecasera...plecasera fara el,si nici macar nu cunostea locul unde soimul descoperise tabara lui Leus.Cuprins de manie,hanul isi infasca sabia si pleca prin padurea din apropiere,ucigand mai multe animale,fara se le aduca in tabara ca hrana...

Se simtea oarecum tradat caci...plecasera!

*

Parasisera tabara cu noaptea-n cap...de fapt,Krom nu dormise de loc in acea seara,statuse si meditase,odihnindu-si mai mult mintea decat corpul.Cand simti ca este momentul,il trezi pe Herus,isi luara amandoi desagii cu hrana,apa si ceva plante medicinale si iesire tiptil...Dupa cateva momente isi dadura seama ca nu erau doar ei doi.Gal’Mur statuse ,se pare, cu ochii-n patru,gata sa plece in aceasta misiune nebuneasca,in numele hanului sau.Desigur cu ei erau si Sharly,tigrul alb vargat cu dungi cenusii,Yuki,ursul de asemenea alb,si puternic si bineinteles...Shan’Dor,magnificul soim daruit de catre Enya lui Krom si Herus.

Asa cum obisnuia adeseori,Shan’Dor trasa cercuri largi in aer,in jurul stapanilor sai,ochii sai mici si sclipitori privind in fiecare coltisor al regiunii,oricand gata sa zareasca un potential pericol.Din ceea ce...citise Krom in ochii soimului,tabara lui Leus nu era foarte departe.Era foarte probabil ca demonul si minionii sai sa stie deja unde se aflau Akha’Ghdan si trupele sale,asteptand doar momentul potrivit cand sa atace.

Pentru a-si crea armata,Leus avea nevoie sa-si solicite intens puterile si implicit trupul.Un efort exagerat il putea slabi teribil,facandu-l o prada mai usoara,asta daca l-ai fi putut numi pe Leus prada...Era un lucru pe care Krom il gandise singur.Oricine ar unul sau mai multe puncte slabe.Este inevitabil...fiind un curs firesc al vietii,fie ea terriana sau henyana.

Si intr-adevar,Krom nu era foarte departe de adevar.Era o concluzie ce putea fi venita gandind la Kal’Cedrak,care mai bine de cateva luni dupa ce isi simulase moartea intrase intr-o umbra.Pe de-o parte pentru a-l atrage pe Leus in capcana,pe de alta,pentru a-si concentra intreaga putere in crearea gaulilor(minionii sai).Akha’Ghdan mai stia ceva,ceva ce ii spusese si lui Gal’Mur,care la randul sau povestea acum lui Krom si Herus.

In momentul in care,in batalia lor finala,Leus l-a ucis pe Kal’Cedrak,toate creaturile regelui orc s-au evaporat.Era un lucru bine de stiut,desi ideea nu-i placea prea tare lui Herus.

-Daca regele Kal’Cedrak a trebuit sa moara pentru ca in final si creaturile sale sa dispara asta ar insemna ca si Leus...Nu voi permite asa ceva!

Gal’Mur il privi pe tanar cu o oarecare neajutorare.Apoi Krom veni langa el,asezandu-si bland mana pe umarul sau,miscandu-l putin si ii spuse:

-Deocamdata nu am ajuns acolo.Si chiar daca vom ajunge,crede doar.Lucrurile au un mod de a se rezolva pana la urma.Desi in mintile noastre ar putea insemna bine sau rau,bunul Emerel va alege calea corecta,poate de neinteles pentru mintea noastra,dar atat de logica pentru lumea celesta.

Herus zambi.Ii multumi prietenului sau si isi continuara drumul pe un pas vioi.Intre timp,Gal’Mur incepu sa-l priveasca tot mai insistent pe tanarul venit de pe Servah.La un moment dat,acesta observa,si nativul stiu asta,de aceea vorbi:

-Este evident ca tu nu ai mai fost pe Henya inainte.De asemenea observ dupa ceva timp ca nu esti ceea ce te-am crezut la inceput.Nu esti un elf,nu-i asa?Ai putea semana ca unul,dupa chip si gesturi,dar urechile de dezavantajeaza...Asadar,ce esti tu?

Herus privi putin amuzat.E drept ca el fata de ceilalti nativi nu facuse nicio prezentare,si ar fi fost foarte usor sa-l iei pe tanar drept un elf.Avand in vedere ca cei ce ramasesera pe Henya in urma cu un secol,mai exact in ultimul sfert al dinastiei Fald’or(dinastiile pe Henya erau un soi de denumiri folosite pentru periodizarea timpului.Erau in total 6 dinastii,fiecare durand un numar diferiti de ani.Spre exemplu,dinastia Fald’or dura dupa socoteala elfilor numai putin de 978 de ani,a cate 999 de zile ; in momentul petrecerii actiunii actuale mai erau fix trei ani pana cand aceasta dinastie avea sa se sfarseasca,urmand dinastia Jal’Kamos,care nu dura decat 642 de ani .Toate dinastiile purtau nume de regi elfi.).

Era destul de greu pentru Herus sa explice,astfel incat Krom de dovedi din nou esential...

-Semintia oamenilor,semintie din care face parte Herus,traieste din totdeauna pe Servah,si au fost singurii locuitori pe acele meleaguri pana acum 100 de ani cand noi,in timpul marii retrageri am ajuns pe acel pamant,urmariti apoi de oastea foarte numeroasa a lui Kal’Cedrak.Ca sa intelegi,poti sa remarci desigur ca oamenii seamana destul de mult cu noi,elfii,cu deosebiri insa,destul de importante.Ceea ce ai remarcat tu...forma urechilor,ar putea fi cel mai neimportant aspect.Spre deosebire de noi,servehenii traiesc mult mai putin decat noi cei de pe Henya.Din natura li s-a dat sa imbatraneasca mult mai repede.As spune insa,ca e un lucru bun,fiindca ei in scurtul timp ce l-au la dispozitie stiu sa-si traiasca viata.

Herus surase.Krom continua:

-Oamenilor le e necunoscuta notiunea pe care noi o numim magie.Pentru ei subiectul este acaparat doar in povestile pe care le spun copiilor seara la culcare.Din cat timp am petrecut cu ei pot spune insa ca au si ceva in plus fata de noi.Ceva ce...ce e imposibil de explicat.Din exterior se simte foarte ciudat.Ca o caldura vatamatoare,molesitoare,ce iti face tamplele sa bata,stomacul sa se rascoleasca.Este felul lor de a fi...de a fi ceea ce sunt oameni.

Chipul lui Herus se lumina definitiv.Intelegea ce tocmai descrisese destul de stangaci,uriasul elf.Era desigur,vorba de sentimente,sentimente profunde ce duc tot mai mult cu...dragostea.

-E incredibil cat poate un elf natang sa invete intr-o singura noapte petrecuta in capitala regatului Oamenilor! exclama Herus vesel.

Krom izbucni in ras.Cei doi dadura mainile,sarind apoi intr-o imbratisare calduroasa.In acest timp,Gal’Mur privea putin mirat si ganditor.Notiunile descrise de Krom erau noi si foarte...dificile.

Pe la pranz,Shan’Dor veni la Krom si ii tipa scurt in ureche.Erau foarte aproape! Hotarara sa mearga cu o mai mare bagare de seama,astfel ca incepura sa se piteasca dupa fiecare element al naturii care le permitea sa fie acoperiti de privirile nepoftitilor.Hotarara ca Yuki si Sharly sa ramana in urma pentru a nu-i da de gol.Erau siguri ca daca ar fi dat de necaz,avatarii ar fi stiut,si le-ar fi venit in ajutor.

Cei trei ajunsera in curand la marginea unui deal.Jos in vale,puteau zari zeci de mii de creaturi ce aduceau a feline,feline ce insa nu reflectau frumusete prin aspectul lor...ci teroare! Krom privi atent in jur...Erau o multime...Undeva mai incolo zari si un tron,era ridicat pe o movila de pamant de culoarea focului.In jur nu era nimeni.Tronul era undeva pe marginea dealului,nu foarte departe de ei,si nicio felina nu parea sa-l pazeasca.Imediat isi dadu seama ca tronul era tinta lor.

De ce? Fiindca acolo,langa tron,statea infipta in pamant,cu o lama rosie,de parca ar fi fost incinsa intr-un vatrai,cu un maner rotund albastrui...o sabie.Krom ar fi pariat pe absolut orice ca sabia aceea fusese creata de Leus.Mai ramanea de aflat unde este Leus,cum aveau ei sa se furiseze pana langa tron pentru a lua sabia,si odata rezolvat asta...cum aveau sa fuga?

Elful cauta cu privirea chipurile celor doi companioni ai sai.Herus era intunecat la fata...Pe chipul lui Gal’Mur insa,nu puteai gasi nicio reactie.

*

Ocolira o buna bucata pana ajunsera chiar in dreptul tronului.Leus nu se vedea pe nicaieri.Pe de-o parte asta era un lucru bun,pe de-alta,era un lucru ingrijorator.In cateva momente,cei trei mai observara ceva si anume ca minionii-feline,creati de demon nu erau treaze,de fapt erau ca intr-un fel de hibernare.Asteptara cateva momente,incercand sa gandeasca.Ce aveau de facut.Tronul era la zece metri de ei.Sabia era chiar acolo...In cele din urma,Krom isi lua inima-n dinti si le spuse celor doi:

-Nu are rost sa ne sacrificam toti pentru asta.Voi merge eu,cat de lent voi putea.Poate felinele nu ma vor descoperi,dar daca Leus e pe aproape,mai mult ca sigur ca ma va prinde.Daca voi putea,voi lua sabia sa si o voi arunca in directia voastra.Sper ca pe moment sa ignore lucrul asta.Daca se va intampla asa,voi luati sabia si o stergeti de-aici cat de repede puteti,ne-am inteles?

Herus si Gal’Mur taceau.Evident ca nu le convenea sitatia,dar in momentul acela,nu aveau de ales.Vazandu-le ingrijorarea pe chipuri,Krom continua:

-Sau poate ca nu ma va descoperi nimeni,vom lua sabia si vom pleca impreuna.

Gal’Mur nu spuse nimic.Herus incerca sa schiteze un zambet.Isi dadura mainile.Apoi Krom isi lega bine sireturile hainelor si cizmelor,cat si teaca din spate unde isi avea sabia si tiptil,tiptil se departa din ascunzatoare catre tronul parasit de Leus.Intr-adevar,atentia si linistea cu care uriasul elf pasea era incredibila,aproape insezizabil.Chiar si asa,felinele pareau prinse intr-un somn mult prea adanc pentru a putea fi trezite prea usor.

De cateva secunde ,Krom nici nu mai respira.Era atat de concentrat incat auzul ii disparuse,vazul i se incetosase,privind inainte catre tron.Acum era langa el...Privi in jur.Nimeni.In spatele sau,Herus si Gal’Mur se pitisera,astfel incat sa nu poata fi vazuti.Apoi elful expira,lasand un suierat oribil de zgomotos(dupa parerea sa) sa-i iasa din plamani.Isi apropie mana de sabie...

-Stau si ma intreb ce o sa rezolvi cu toata sarada asta ,rasuna o voce.

La doi pasi in fata lui Krom statea Leus,cu acelasi aspect infiorator.Nu purta o arma.Statea si il privea cu ochii sai reci pe uriasul elf.Destul de speriat de moment,Krom lua sabia demonului dar si pe a sa.Avea acum cate-o sabie in fiecare mana.Le intinse in fata,gata,spera el,pentru orice.

Leus zambi.Un zambet crud si lipsit de orice ar fi semanat cu bucuria.

-Vrei deja sa lupti? As fi preferat sa discutam mai intai...

Tacere.Krom nu spuse nimic,insa buzele incepura sa-i tremure.Stia pe cine are in fata...

-Nu inteleg de ce ajuti acea semintie de spurcati,continua Leus.Nu stiu cu ce te ajuta pe tine asta.Oricum,am inceput vanatoarea,si o voi duce pana la capat.Nu ma voi opri pana nu voi stii ca toata prada e moarta.E poate ultima ta sansa,Krom.A ta si a lui Herus,pe care-l simt aproape, sa parasiti compania orcilor.Daca nu,veti pieri si voi.

-Herus vine sa te salveze,nebunule!Sa te ajute sa redevii ce ai fost.

Era greu sa citesti sentimente pe chipul lui Leus,dar acum se putea zari o unda de tristete...

-Nu am de la ce sa fiu salvat.Iar ceea ce am fost,nu voi mai fi niciodata.Ar trebui sa stiti asta.Acel Leus a disparut de mult.Acum.Vei lasa sabia aici si vei pleca cu Herus unde veti vrea,mai putin in tabara orcilor.Asta daca va e scumpa viata!

-Niciodata!

-Deci asta inseamna ca alegi sa mori aici ! racni Leus.

Urmatoarele se petrecura asa repede incat la sfarsit,Krom se mira ca scapase cu viata.Leus crease o sabie in mana sa dreapta si atacase foarte rapid.Krom reusise sa devieze lovitura,incrucisand cele doua sabii ce le avea in maini.Varful lamei lui Leus ii produse o mica taietura pe gat.In urma contactului,elful se dadu doi pasi in spate si se lasa pe genunchi.

-Te-ai mai razgandit?intreba Leus.

Krom isi lua avant si se repezi catre Leus atacand incontinuu cu cele doua sabii,alternand atacurile in sus si jos si stanga dreapta.Leus para insa fiecare lovitura cu o usurinta incredibila.Cei doi se deplasau,parasind locul de unde incepuse duelul si se aflau deja de cealalta parte a vaii,unde daca priveai atent vedeai ca la marginea ei era o cascada.Atacurile lui Krom erau rapide,dar Leus le para atat de usor,contrand apoi cu o fandare atat de puternica incat Krom se prabusi la pamant.

Demonul ramase pe loc.Incercand sa fie imprevizibil,elful sari de jos direct intr-un atac rapid asupra adversarului,dar Leus para si asta si ii repezi un pumn in figura.Krom scapa sabiile pe jos.

-Ti-am mai dat o sansa Krom,dar acum e prea tarziu,spuse Leus si se apropie de elf,gata sa-i dea lovitura finala.Chiar in acel moment,Sharly plonja de cine stie unde cu ghearele sale pe demon.Racnetul sau fioros rasuna in intreaga vale.Leus lua tigrul pe sus si-l arunca cat-colo.Dar felinele ajung intotdeauna in picioare.Sharly ateriza cum trebuie si apoi o zbughi langa stapanul sau cazut la pamant.Isi incolaci trupul in jurul sau,aratand ca il protejeaza.Coltii sai stateau cascati catre Leus.Apoi si Krom se ridica de jos,inarmat cu cele doua sabii.

-Inca nu mi-a venit momentul...Sharly scoase un ragnet...cel putin el nu este de acord.

Leus asculta spusele lui Krom.Apoi simti alte doua lame la gatul sau.Erau Herus si Gal’Mur.

-Sa inteleg ca s-a terminat?intreba Herus.Leus! Opreste-te odata pentru totdeauna.

Demonul izbucni intr-o alta isterie de ras,sfarsind:

-Prostilor!

Deodata,vantul incepu sa bata tot mai tare,devenind apoi imposibil sa-i opui rezistenta.Batea astfel incat parea ca vrea sa-i arunce in cascada.Leus nu parea ca se clinteste,dar cei trei de-abia se mentineau drepti.Krom puse la loc sabia sa,si o infipse pe cea creata de Leus in pamant incercand sa se tina de ea.Dar nu pentru multa vreme.Mainile ii alunecara si se vazu luat de vant si aruncat in cascada.Sharly de asemena,urmat indeaproape de Gal’Mur.Herus zbura si el,numai ca avu incredibila abilitate de a lua din zbor si sabia lui Leus.

Cand toti trei,plus avatarul patru fura aruncati in cascada,Leus opri furtuna.Privi in jos.Niciunul nu se mai zarea,dar nici nu mai conta.Ce daca luasera sabia?Era imposibil ca cineva sa-l invinga pe el.

Supravietuisera prabusirii in cascada si din fericire,Leus nu veni dupa ei.Isi trasera sufletul cateva minute.Krom si Gal’Mur il felicita pe Herus pentru stare de spirit de care daduse dovada.

-Trebuia sa ma fac util odata si odata,le spuse tanarul.

Imediat dupa aceea pornira pe drumul de intoarcere.Se reintalnira cu Yuki,lasat in urma,si Shan’Dor.

Spre seara ajunsera inapoi in tabara.Akha’Ghdan le multumi din suflet,desi isi arata si supararea pentru ca refuzasera sa-l ia cu ei.

In acel moment,orcii aveau tot ce le trebuia.Mai ramanea sa-si puna in aplicare toate avantajele,si sa lupte plini de curaj in ceea ce avea sa fie lupta lor finala pentru supravietuire.Herus inca pastra sentimente contradictorii in privinta lui Leus,insa si acea situatie avea sa se definitiveze pana la urma...