Zicea un cantec misto de la o trupa misto.
Na ca a venit toamna. Nu-mi vine deloc sa lacrimez de nostalgie ca a trecut vara, ca vacanta a intrat pe ultima suta de metri s.a.m.d. M-am plictisit vara asta. Poate prea mult. Nu a existat un scop anume. A fost un obiectiv, atins destul de usor (chitara) si alte cateva mici dorinte (Soaptele, un rasarit pe plaja si citit) dar nu a existat un punct culminant asa cum a fost vara trecuta cu cele doua concerte. Intr-un fel nu plang dupa vacanta asta. Mai mult as plange dupa vacanta de anul trecut, pentru ca a fost mai speciala.
Vine scoala. Vine actiunea. Vin nervii. Vine bacul. Indiscutabil - vin toate! Sa vina scoala! Aduce multe odata cu ea. Izgoneste plictiseala, aduce o activitate - oricat de enervanta ar fi ea. Pana la urma imi lipseste scoala (cladirea), imi lipsestea lumea (ingramadeala). Nu-mi lipsesc orele.
Sa vina actiunea! E ultimul an de libertate, ultimul an in care mai pot mirosi lumea cu o naivitate de adolescent. Dupa asta se zvoneste ca voi lua viata in piept, se zvoneste ca nu va mai fi vreme decat de chestii serioase si de multa seriozitate. Daca asa zic ei...eu nu pot (deocamdata) sa-i contrazic.
Vin nervii. Mi-e dor de zilele cand aveam pentru ce sa ma enervez. Si ce dulce putea fi rezultatul desi nu se merita in comparatie cu efortul depus. Teatru, filme, proiecte! E timpul sa se intoarca. Ah si mai vine si bacul. Nu se stie exact cum vine. Unii spun ca vom da doar 3 probe. Altii spun ca nu. Pentru mine ar face o mare diferenta chestia asta (psihic cel putin). 3 suna atat de simplu si de usor de trecut. Doar am mai facut-o acum 3 ani, pe cand eram doar un copil. De ce n-as face-o acum? 5 - eh, mai bine nu! :D
Ministrul Abramburica Andronescu ne-a aratat de multe ori pana acum cat de incapabila e. Nu stiu daca stie cate stelute sunt pe steagul UE dar categoric a fost indeajuns de inversunata incat sa faca multe schimbari. Ii face placere (ca si altora inainte ei) sa joace ping-pong cu miile de fraieri care asteapta concret un raspuns in legatura cu ce se va intampla mai departe in anul care urmeaza. Dar mari inovatori au mai fost si inaintea ei si probabil ca vor fi si dupa aia. Doar ca mie nu-mi va mai pasa pe viitor...
Deci a venit Septembrie - e mai mult ca o perioada de tranzitie. Ma bucur ca a venit, vreau sa se termine cat mai repede.
Intr-o alta ordine de idei, azi-noapte am ispravit si ultimul capitol din Soapte. Mai am de scris Epilogul si tanam! Asta va fi tot. Vom vedea ce e de facut pe mai departe. Mda, vara a fost completa in felul ei ciudat si plictisitor. Uite ca am scos-o la capat si pe-asta cu scrisul.
Intr-un fel stiu ca voi intra intr-o oarecare criza in ceea ce priveste hobby-ul asta. Voi mai avea timp in anul care vine? Si daca da, de ce m-as putea apuca din zecile de idei si proiecte gandite?
Dar de ce sa ma strezes cu niste chestii pe care nu le pot controla? N-are rost. It's carpe diem baby! Carpe diem!
Un comentariu:
Ah, cat am asteptat luna asta:)) mor stand acasa degeaba:))
Trimiteți un comentariu