Stateam acum cateva zile si ma gandeam...in momentele cand invatatul reusea sa-mi dea dureri de cap, stateam cu ochii pe pereti si ma gandeam la vrute si nevrute. Mi-a zburat (printre altele) gandul la blogul asta si la tot ce a insemnat el pentru mine de-a lungul anilor.
Secret Whispers implineste anul asta 4 anisori. Ceea ce mie mi se pare impresionant. Mi se pare impresionant ca am reusit sa conserv 4 ani de ganduri, de sentimente, de opinii si ma bucur ca am ocazia sa ma uit inapoi din cand in cand si sa vad cat am progresat. Pentru ca fiecare eveniment din viata eu am hotarat sa-l vad ca pe un progres. What doesn't kill you, only makes you stronger.
Secret Whispers a insemnat pentru mine si inca inseamna - un loc de refugiu, de liniste, de putere. Ma simt puternic aici, intotdeauna m-am simtit. Eu sunt seful si intotdeauna eu am dreptate. E un sentiment placut. Imi place sa ma rup macar cateva minute pe saptamana din cotidian si sa mai astern cate ceva aici. Fie ca-s aberatii inutile (asa cum e articolul asta), fie ca e un simplu clip muzical care ma inspira in momentul ala, o cronica de joc/album/film/concert/meci, o creatie proprie sau o declaratie de revolta. Orice a fost, de fiecare data m-a reprezentat pe mine si n-o sa regret niciodata ceva din ce am scris aici. Pentru ca fiecare scriere e o bucatica din mine si sa regret ceva de-aici ar insemna sa ma regret pe mine insumi. Asa ca nu o fac.
Am fost rebel de foarte multe ori prin intermediul blogului. Si mi-a placut asta. Nu a trebuit niciodata sa ma dau in spectacol sau sa ma chinui singur cu gandurile. Nu atata timp cat am avut locul asta unde sa arunc toate greutatile, toate lucrurile bune si rele si sa le privesc la rece.
Mi-a placut cand blogul a creat scandal. Now that's living a bit on the edge...Spiritul jurnalistic din mine intotdeauna a inclinat spre a-i deranja pe anumiti, in a fi sincer intotdeauna. Asta e foarte important pentru mine - sinceritatea. Nu mai pot gusta ipocrizia si prefacatoria de dragul aparentelor asa cum nu suport nici vorbitul pe la spate. Nu e decat o davada de lasitate. Si cea mai tare chestie este ca dupa ce-i deranjezi pe unii cu niste adevaruri care dor, dupa ce crezi ca ai rupt totul, se intampla sa te mai spioneze putin, sa mai vada ce-ti mai poate capul sau gura. Si asta a reprezentat intotdeauna un mister pentru mine. De ce revii? Ce te face sa te intorci?
Cea mai mare realizare pentru Secret Whispers este faptul ca am reusit sa schimb ganduri pozitive cu oameni pe calea internetului. Stiti cu totii cine sunteti, va gasiti in dreapta intr-o mica lista :)
Da, dupa ce am gandit toate astea, m-am intors la invatat. Marti a fost ultimul meu examen. Sesiunea mea e incheiata si sper sa fi scapat fara nicio restanta. Foarte probabil ca asa si e. Si asta e o realizare buna. A fost un semestru in care am supravietuit. Se putea si mai bine. Adevarat. Eu cred ca intr-adevar va fi mai bine. Intotdeauna eu incep mai greu dar termin in forta. Sper sa fie cazul si de data asta.
Vacation...sweet vacation.
Seriale...Go!
Filme...Go!
Jocuri...Go!
Muzica...Go!
Chitara...Go! (29 de cantece invatate pe electrica la ora actuala, apropo :) )
Scris...Go!
Screw College!
3 comentarii:
What kills you, only make you stronger. La multi ani!
Sex...go!
La multi ani!
AH..te am in blogroll!
daca doresti poti sa ma pui si tu pe mine!
http://softactivity.blogspot.com/
La mulți ani și la mai multe postări! Miercuri se încheie și sesiunea mea și-o să mă pot declara și eu oficial în vacanță:)) Congrats pentru ..abilitatea de-a supraviețui:))
Trimiteți un comentariu