Dragon Age : Awakening

Sedus si abandonat. Asa m-am simtit dupa ce am terminat scurtul si grabitul expansion eliberat de BioWare pentru jocul care a fost pentru mine minunea anului - Dragon Age!
L-am asteptat intens, imaginandu-mi de multe ori cum vor fi abordate toate zecile de decizii luate in Origins, mentiuni despre trecut si tot restul.
Awakening insa pare sa-si fi taiat singur din primele momente acea libertate de decizie pe care ne-o aratase Origins si tine sa modeleze pana la urma povestea dupa placul producatorilor.

Daca mai tineti minte am scris un review urias despre primul joc, pentru ca mi-a placut enorm si am tinut sa acopar toata elementele importante surprinse in el. Pentru ca Dragon Age este deosebit, este genul de joc care te face sa te indragostesti de poveste si de personaje. Origins a fost pentru mine la fel de bun ca o carte. Atat de complex si personal pentru fiecare jucator in parte...intr-adevar a constituit o experienta frumoase si zeci de ore pierdute placut.

Dar sa trecem la ce ne intereseaza:

Dupa evenimentele din Origins in care eroul/eroina-Grey Warden a reusit sa salveze Fereldenul din calea Blight-ului si sa ucida Archdemonul - lucrurile o puteau lua in diferite directii. In functie de originile fiecarui personaj pe care-l puteam intrupa...puteam deveni rege/regina a Fereldenului sau in continuare un Grey Warden care putea alege sa stea la dispozitia regelui sau sa calatoreasca cu personajul cu care legase o romanta.

Awakening da posibilitatea de a prelua un personaj deja creat sau sa fie inventat altul care este deja comandant al Grey Wardenilor. Ideea va fi aceeasi. Relatia cu anumite personaje si mici legaturi vor fi diferite dar atat.
Povestea trimite pe eroul nostru in Amaranthine, tinutul tradatorului Rendon Howe, care in primul joc complota impotriva noastra, facand partea din dubla-lupta, cea politica si cea militara din Origins.
Chiar inainte de sosirea Wardenului in Amaranthine, tinutul si mai exact cetatea Vigil's Keep sunt atacate de darkspawni. Darkspawnii ar fi trebuit dupa moartea Archdemonului sa se retraga in adancul pamantului deoarece ei nu se razboiau decat daca trebuiau sa raspunda Chemarii unui Zeu (asa cum sunt Archdemonii). Dar desi amenintarea a disparut, aparent ei inca nu se retrag si par a fi capatat o constiinta proprie. Ba chiar au inceput sa si vorbeasca.

Astfel ca misiunea Wardenului este sa descopere misterul din spatele darkspawnilor si sa elibereze Amaranthine. Reteta va fi clasica in stilul Dragon Age, cu 6 companioni care ne vor insoti pe parcursul aventurilor. Doar unul va fi cunoscut din Origins...si anume gnomul Oghren. Vor mai fi un mage...Anders, un spirit intrupat intr-un om...Justice, o gnoama din Legiunea Mortilor...Sigrun, Vellana o elfa magicianca si Nathaniel Howe, fiul lui Rendon. Aici povestea ar putea fi mai personala de la jucator la jucator pentru ca in cazul personajului meu, Rendon Howe imi asasinase intreaga familie, eu omorandu-l pe el spre finalul la Origins.

Inceputul este foarte abrupt. Bataia incepe din primul moment si poti cu greu sa te dezmeticesti si sa te intrebi ce cauti acolo unde esti si de ce esti cu o straina langa tine? Deciziile preluate din Origins sunt atat de timide si putine incat nu veti observa mare diferenta. Nu voi intra in multe detalii dar m-am simtit cumva instrainat de propriul personaj. Noii companioni, desi promit enorm si pot fi foarte interesanti in prima instanta, sunt dezavantajati de durata redusa (la nivelul lui Dragon Age) de joc si nu ai ocazia sa te atasezi de ei asa cum puteai sa o faci cu cei din Origins. Oghren ar fi putut fi la fel de bine un dwarf cu un alt nume, pentru ca se va comporta neutru fata de cel pe care (cel putin in cazul meu) il numise prieten si parte din familia sa. Ba mai mult, gnomului nostru i-a fost luata de tot profunzimea pe care o aratase uneori in prima parte si l-au lasat doar cu glumele perverse si influentele alcoolice. Amuzant in prima instanta dar deja suparator dupa o vreme.

La nivel de actiune si gameplay jocul merge insa perfect! Actiunea este delicioasa in stilul clasic. Imbunatatirea abilitatilor, a armelor si a spectacolului vizual per total face o experienta chiar mai reusita si cursiva decat in Origins. Adversarii sunt mai inteligenti si mai spectaculosi si aici chiar nu am nimic de reprosat. Am trecut pana la urma rapid peste lacunele povestii in relatie cu ce jucasem eu prima data si peste companionii prea plati si generici (desi potentialul este acolo, din pacate neexplorat) si chiar am gustat la maxim actiunea. Povestea a devenit incitanta, incepeam sa ma simt ca in perioada Decembrie-Ianuarie cand jucam zi de zi pe nerasuflate. S-a schimbat si interactiunea cu companionii. Abordarea directa, fata-n fata si constanta pe care obisnuiam sa o avem cu ai nostrii companioni a fost inlocuita cu momente cheie in poveste cand vom putea discuta anumite subiecte cu ei. S-a luat mult din libertatea dialogurilor, desi acum par un pic mai logice. Dar actiunea curge si functioneaza...

Si apoi jocul se termina. Ma asteptam, dar totul este brusc si pur si simplu sec. Invingem tipa cea rea si puf! Apare ecranul cu text pe post de epilog. Epilogul efectiv m-a facut sa oftez. Nu-mi venea sa cred cum s-au descotorosit de elemente cheie in poveste, probabil pentru a fixa povestea pe ceea ce vor dori sa faca in Dragon Age 2. Urata modalitate de o face totusi. Insa asta este reculul finalurilor alternative in jocuri. Niciodata nu le vei putea acoperi pe toate in sequeluri.

Per total, Awakening nu este un joc rau. A pierdut enorm din profunzimea povestii si a personajului si in permanenta va parea grabit, ca si cum aveau o limita de timp...ca si Cameron in Avatar, sa nu depaseasca un anume numar de ore. Vor fi si cateva bug-uri, unele destul de deranjante. Insa intr-adevar jocul a castiga la capitolul actiune.

Sunt curios daca va mai exista un Expansion sau va trebui sa asteptam Dragon Age 2 care se presupune ca va fi lansat la 02/01/2011. Tot ce sper este insa sa nu mai ciunteasca in halul asta povestea, pentru ca despre asta era Dragon Age in primul rand. Povestea. Jocul asta nu este insa de ratat, de dragul universului si al atmosferei...care raman la fel de magice ca si in Origins.

Nota 8/10