Dragon Age : Origins

Nu mi se intampla foarte des sa dau peste jocuri care sa fie memorabile din primul pana in ultimul minut de joc. Exista insa creatii care te macina, te fac sa nu le uiti, sa vrei sa joci mai mult pentru ca apoi cand ii faci capatul sa-ti doresti sa o iei de la capat.
Care ar fi pentru mine? Syberia si Prince of Persia (trilogia) ar fi in capatul listei. Urmati de Fahrenheit, Freelancer si ceva mai recent - TES IV : Oblivion si Batman Arkham Asylum.
Mai nou simt ca si acest nou RPG marca BioWare este gata sa se aseze intre titlurile de mai sus. Poate ca este departe de perfectiune la nivel de gameplay si grafica dar pe mine nu asta ma afecteaza mai intai cand testez un joc. Daca ma prinde povestea, daca am personaje de care reusesc sa ma atasez, daca am tendinta de a reveni desi probabil am pierdut deja un numar considerabil in fata PC-ului - atunci inseamna ca pentru mine jocul este daca nu neaparat unul exceptional, atunci cel putin grozav!

Nu prea am jucat multe Role-Playing Game-uri la viata mea, dar se spune ca l-as fi incercat pe unul dintre cele mai bune - Oblivion. Voi face nenumarate comparatii intre Dragon Age si Oblivion pentru ca impart amandoua un univers fantasy relativ asemanator si au foarte, foarte multe elemente in comun, dar se si diferentiaza unul de altul prin cateva lucruri foarte importante.
Mai intai trebuie sa spun ca pentru mine Dragon Age Origins este un joc pur si simplu genial. Povestea, personajele, grafica extrem de simpatica si un gameplay mai mult decat interesant au facut din cele 40+ ore petrecute in fata lui un adevarat deliciu.

Universul din Origins este plasat in Ferelden - tara Oamenilor. Pe acest teritoriu mai convietuiesc insa si elfi, gnomi si alte creaturi mai mult sau mai putin misterioase. Intr-o lume in care credinta este pusa in zei si demoni, exista desigur un demon care vrea sa distruga lumea. Cliseistic...poate! Dar nu intriga este elementul special ci desfasurarea actiunii. Demonii isi creeaza armate adanc in interiorul pamantului, armate formate din niste creaturi numite darkspawn (cei nascuti din intuneric, presupun). Apoi demonul respectiv (supranumit Archdemon) se transfigureaza intr-un dragon si porneste in fruntea ostilor sale pentru a nimici tot in cale. Acest fenomen care de-a lungul istoriei s-a mai petrecut de cateva ori se numeste The Blight. Creati si antrenati pentru a combate Blight-ul sunt un grup independent de orice autoritate - un grup numit The Grey Wardens. Ce ii face pe ei diferiti si potriviti pentru a lupta impotriva darkspawn-urilor este rezistenta la otrava sangelui acestora, element decisiv pe campul de lupta. Povestea surprinde pe eroul povestii exact in pragul unui nou Blight.

Eroul nostru poate fi ilustrat (dupa placul jucatorului) in mai multe moduri. Astfel ca vom putea alege intre cele trei rase (oameni, elfi, gnomi), ambele sexe desigur, si intre cele trei clase prezente la inceput (warrior, ranger si mage), clase care vor putea evolua intr-un numar considerabil cu timpul. Astfel ca inceputul poate sa difere de la jucator la jucator. Ai putea fi o tanara "oama" de vita nobila sau un gnom din clasa sociala inferioara sau chiar un elf supus discriminarii societatii Fereldenului. Povestea va incepe asadar in moduri diferite, in functie de ce se alege la inceput.


Elissa, o tanara de vita nobila - ceva mai dezinhibata

Eu am ales sa joc in persoana unei tinere de vita nobila, clasa rogue, pe numele ei Elissa. Caracteristicile fizice sunt si ele editabile astfel ca la mine, fata arata cam ca un fotomodel.Povestea ei incepe odata cu pregatirea familiei ei de a ajuta Regatul in lupta contra darkspawn-urilor. Peste noapte insa, un aliat al tatalui ei comite o tradare si intreaga familie a fetei este ucisa iar cetatea arsa din temelii. Dupa ce reuseste sa scape, Elissa este abordata de Duncan care-i propune sa devina un Grey Warden, grup din care face parte si respectivul. Astfel tanara ar avea ocazia sa lupte impotriva darkspawn-urilor si intr-un final sa-si razbune familia.


Intriga. De-aici nu mai exista decat un singur scop.

Trecand printr-un ritual, Elissa devine Grey Warden si este gata ca ea, Duncan si Alistair (un alt nou membru al grupului de razboinici) sa-l asiste pe regele Oamenilor in prima sa confruntare cu darkspawnii. Regele insa este tradat de propriul lider al armatelor sale, astfel incat putini reusesc sa scape cu viata din batalie. Duncan piere si el astfel incat Elissa si Alistair trebuie sa duca singuri misiunea Grey Wardenilor de a lupta impotriva darkspawnilor. Astfel ca ei trebuie sa adune diferiti aliati(fiecare cu problemele lor proprii), sa-l demaste pe tradatorul regelui (care convenabil doreste sa se aseze el pe tron) si sa duca lupta finala impotriva Archdemonului (care din start pare sinucidere. Nu voi mai dezvalui altceva din poveste, dar o sa-i insirui pe cei care o vor insoti pe Elissa de-a lungul misiunilor ei.

Astfel ca pe langa Alistair, cauzei noastre se vor alatura Morrigan (o tanara mage), Leliana (rogue crescut la manastire), Sten (un qunari, provenit dintr-o rasa de razboinici), Zevran (un elf care initial va incerca sa o asasineze pe eroina), Oghren (un gnom renegat de societatea in care traieste) si Tyber (cainele de razboi al Elissei). In functie de cum va evolua povestea s-ar mai putea alatura si altii dar acestia sunt principalii.


Companionii vor veni din cele mai neprevazute locuri.

Jucatorul va putea sa fie simultan in pielea tuturor, cu limita de 4. Astfel ca vom putea sa alegem inca 3 companioni pentru erou/eroina care sa o insoteasca in diferitele misiuni. Depinzand de abordarea preferata sau tipul de obstacole pe care sunt pe cale sa le infrunte, veti avea diferite formule. Se va putea interactiona incontinuu cu ei, proces prin care ei se pot atasa sau departa de erou. In acest proces ei ar putea sa paraseasca echipa daca sunt prea nemultumiti, dar in acelasi timp - daca totul merge bine - ar putea chiar sa dezvolte o relatie cu eroina. Si aici este partea unde jocul este un pic 18+ dar totul ilustrat cu decenta. E un joc fantasy pana la urma.


Nu e ceea ce pare. Fusesera capturati si li se luasera armele si armurile. Serios!

Va fi imposibil sa nu remarcati rapid cum conceptele lui J.R.R. Tolkien sunt adanc impregnate si in universul Dragon Age. Oamenii sunt niste discriminatori egoisti, gnomii traiesc sub pamant si exploateaza resursele acestuia, elfii stau in padure si trag cu arcul iar darkspawnii arata teribil de similar cu orcii (unii seamana si cu locustele din Gears of War). Veti mai vedea si alte asemanari frapante cu mitologia creata de Tolkien, dar chiar si aceste clisee nu fura nimic din experienta jocului.


Arborebarbos? Tu? Aici? Stai! Cum am ajuns in LOTR? Ah e bine, suntem in Dragon Age? Ok!

Gameplay-ul functioneaza in felul urmator. Vom avea asadar posibilitatea sa formam din avalgamul de personaje un grup de 4 insi (o persoane va trebui sa fie neaparat eroul/eroina noastra). Ei pot fi controlati atat separat cat si impreuna. Cand vine momentul luptelor, se pot aborda nenumarate tactici pe baza abilitatilor lor. Unul poate actiona ca aparator, altul ca arcas, ca vindecator s.a.m.d. Pentru a face planificarea tactica mai intuitiva si usoara, jucatorul are posibilitatea de a opri actiunea pentru a planifica diferitele manevre. A juca Dragon Age in timp real (deci fara intrerupere) este aproape imposibil. Sistemul de lupta este controlat in totalitate de PC, in functie de deciziile tactice facut mai inainte de jucator, dar nu veti avea ocazia sa dati neaparat voi cu sabia la un click de mouse. Doar veti selecta niste optiuni din maxim 3-4 clickuri si personajul va face restul pe ecran. Dupa o vreme te obisnuiesti cu principiul si totul devine foarte, foarte distractiv.
Camera din joc este reglabila astfel incat sa ofere o perspectiva avantajoasa jucatorului. Aceasta va oscila dupa propria preferinta intre un mod caracteristic jocurilor de actiune si pana la viziunea tipica jocurilor de strategie.
La inceput plangeam dupa modul de lupta din Oblivion (clasic unui joc de actiune) dar veti vedea curand ca Dragon Age este mai spectaculos asa, veti ramane amutiti de anumite faze de actiune.


Wtf? Acum suntem in Twilight? Nu! Misto atunci!

Grafica este foarte draguta. Desigur, poate ca este cu o generatie in urma dar Dragon Age este imens astfel incat devina usor-accesibil si celor cu calculatoare care nu provin din viitor. Nu este nici Crysis si nici Oblivion dar arata bine, nu va deranja vizual. Vor fi momente cand chiar va impresiona. Modelele hainelor si al peisajelor sunt destul de sterse. Nu vom putea sari de la inaltimi mari sau peste diferinte obstacole, fie naturale sau artificiale. Un camp invizibil de forta se va opune. Dar mie mi-au placut mai ales modelele fetei si corpului. Pentru ca fata de Oblivion parca sunt mai expresive iar trupurile chiar arata a femeie, respectiv barbat - mai ales ca vor fi cateva ocazii cand personajele vor lepada hainele.


Pentru onoare, glorie si...sustinere politica?! Uite la asta se rezuma lucrurile in ultimul timp.

Coloana sonora este memorabila. Aproape ca mi-a placut in egala masura cu cea din jocuri precum PoP, Oblivion sau Syberia. Voice-actingul este de asemenea extrem de bine realizat si nu cred sa fii auzit doua personaje care sa vorbeasca la fel, asa cum am dat la Oblivion (unde probabil au fost angajati doar doi actori impreuna cu Patrick Stewart si Sean Bean). Sunetul in general in Dragon Age este impresionant si vor fi momente cand veti ramane amutiti in fata strigatelor de lupta.
Tot aici as mentiona si dialogurile pur si simplu geniale dintre personaje care fac mare parte din deliciul acestui joc. Multe glume, ironii, aluzii etc. Si sunt cu tonele. Replici peste replici, fara sa se repete intre ele.

Un lucru important la RPG-uri este si sistemul de misiuni pe care-l primesti. Desi de multe ori totul se va rezuma la sabii scoase, in Dragon Age scopurile difera si parca si abordarile sunt diferite. Vor fi zone unde lupta va merge mai usor si mai rapid, alte zone unde veti apasa butonul Reload de zeci de ori.
Evident ca mai exista si mici bug-uri, glitch-uri si erori, dar per total Dragon Age nu este absolut deloc liniar si se manifesta bine. Optimizarea nu da aproape deloc batai de cap si jocul raspunde bine la Alt-Tab (veti mai consulta si diferite ghiduri pentru a face alegerile cele mai potrivite) astfel ca nu am nimic de reprosat la acest capitol.
De fapt cu exceptia unor crash-uri foarte rare si ale unor mici dezorientari ale A.I.-ului, chiar nu vad ce ar putea fi reprosat acestui joc.


Morrigan este poate cel mai interesant personaj din intreg jocul.

Daca-l incercati si investiti in el o perioada considerabila de timp (tineti cont si de posibilitatea de rejucare, unde puteti alege o cu totul si cu totul alta abordare), atunci e foarte posibil sa ramaneti fermecati de universul din Dragon Age, sa va indragostiti de personaje si sa ajungeti sa visati noaptea ce vi s-a intamplat cu o zi inainte pe monitor.
In concluzie, da! Dragon Age : Origins este o experienta magnifica.

Nota 10/10 !