Rezumat muzical 2011

Cred ca a devenit putin cam evident ca blogul asta are foarte multe lucruri legate de muzica pe el. O chestie care ma caracterizeaza, as spune si e drept ca gusturile mele au evoluat foarte mult fata de primii ani de rockareala cand cunostintele mele se limitau doar la Metallica, Godsmack si Iris.
M-am obisnuit sa astern cateva randuri aici legat de fiecare album nou sau chiar piesa noua pe care incep sa o ascult constant. Si desi am bifat in scris mare parte din ce am ascultat in 2011, au ramas cateva care nu si-au gasit loc in programul meu incarcat sau in cheful necesar unui astfel de articol.

Asadar, pe langa ce am postat deja anul asta, au mai aparut in materie de muzica (care sa ma intereseze pe mine, desigur):

1.Superheavy - Superheavy - albumul de debut al super-grupului format din incantatoarea Joss Stone, Damian Marley - mandrul urmas a lui Bob, pestritul Mick Jagger, Dave Stewart si A.R. Rahman. A iesit o struto-camila ce inglobeaza genurile tuturor artistilor enumarti mai sus - deci soul + reggae + rock + pop + influente indiene. Materialul suna excelent si cel putin 4-5 piese ies in evidenta si imi par grozave(Superheavy, Miracle Worker, Energy, Mahyia, Sayameva Jayate, I Can't Take It Anymore). Un amestec atat de proaspat si de inspirat nu am mai auzit de mult in muzica mainstream. Un amestec de voci bune, muzicieni experimentati si mult entuziasm. Eram sceptic initial la prezenta lui Jagger. Cel putin la Miracle Worker suna dubios dar m-am obisnuit cu el si nu vad formula completa fara costumul lui roz.

2. Anthrax - Worship Music - Oricat mi-au placut live, nu se lipesc deloc de mine acasa. Nu ma pot forta sa-mi placa intr-atat de mult incat sa-i ascult cateva ore bune fara sa ma plictisesc. Worship Music este un album thrash cat se poate de clasic. Unii-l considera un succes. Eu il vad destul de plictisitor si plin de riff-uri repetitive. Sunt cateva bijuterii de acorduri metal, fara indoiala dar nu este atins pragul ala care face diferenta dintre o piesa ok si una cu adevarat buna. Highlight-ul principal este evident constituit de solistul Joey Belladonna, intors in trupa dupa foarte mult timp. Omul m-a lasat masca la Romexpo in 2010 (intr-un mod pozitiv) dar in format mp3 suna efectiv...enervant. Efectiv nu l-am putut digera. Pana una alta ii apreciez pe Scott Ian & Co. pentru ca-s simpatici si buni prieteni cu Metallica. Si au Caught In A Mosh, care e o piesa foarte fun.

3.Evanescence - Evanescence. Mi-am adus aminte ca pe vremea cand eram eu mic, ascultam Bring Me To Life. Au mai existat si alte asa-zise hit-uri. De My Immortal  nici nu mai zic. Toate fetele de pana-n 17 ani suspinau si lesinau pe adormeala aia de melodie. Am zis sa le dau o sansa. Inca ma intreb de ce o trupa cu alte doua albume la activ simte nevoie sa si-l denumeasca pe al treilea cu propriul nume dar si Metallica a facut idiotenia asta asa ca nu mai comentez. Albumul in sine este foarte generic dar a avut un mare hit in What You Want. Care nu este chiar atat de rea. Un lucru e clar, duduia Amy Lee are voce dar nu canta nimic interesant de multe ori. Aici o face. Pacat de chitara generica si riff-ul reciclat de milioane de trupe rock de pe planeta asta. Si asa mi-am adus aminte de ce nu prea suport eu trupele americane din garda asta noua a metal-ului. In primul rand datorita chitarii generice, cu un ton noroios si de multe ori neinteligibil. Cu mici exceptii, cam asa sta treaba.

4.Mastodon - The Hunter. Desi nu m-au convins cu intregul material, piesa Curl of the Burl a fost o noua revelatie pentru mine. Nu credeam vreodata ca o piesa metal poate avea un refren atat de catchy. Un groove bestial care din pacate nu mai apare nicaieri pe album si un duet bestial intre bassist si unul dintre chitaristi. Restul materialului este ceva mai fidel stilului clasic al celor de la Mastodon, stil care nu ma satisface foarte tare dar Curl of the Burl...holy shit ce piesa! Black Tongue si The Sparrow sunt destul de ascultabile totusi...

5. Motorhead - The World Is Yours . Asta e discutabil pentru anul 2011 pentru ca a aparut la cumpana dintre 2010 si 2011 dar eu l-am ascultat abia prin ianuarie deci o sa-l consider de anul asta. Same old stuff in ceea ce-i priveste pe Lemmy & Co. But the old stuff are incredibly cool so new stuff is also cool. Album de rock n'roll dopat cu speed si heavy in bunul stil Motorhead. Lemmy is God! De ascultat neaparat : Get Back In Line si Bye Bye Bitch Bye Bye.

Atat. Va las cu Curl of the Burl...pentru ca e geniala!!!