miercuri, 9 noiembrie 2011

Trooper - Voodoo


I-am văzut şi ascultat pe Trooper prima dată în 2008 în deschidere la Iron Maiden. De-atunci am devenit fan. Piese precum Strigăt, Tari ca Munţii, Amintiri sau Dispari din ochii mei au devenit favorite instant şi nu mi-au părăsit nici până acum iPodul şi preferinţele în general.
În anul în care i-am descoperit, băieţii au scos Rock N' Roll Pozitiv de unde am cules câteva piese extrem de reuşite dar din păcate eu n-am găsit albumul să ma satisfacă pe de-a întregul. Însă maşinăria era deja pusă în mişcare şi încetul cu încetul, Trooper au început să fie pe buzele tot mai multor oameni drept cea mai bună trupă de rock/metal din România din ultimii ani. A urmat ineditul proiect Vlad Ţepes - Poemele Valahiei, un proiect curajos, un album conceptual dedicat domnitorului Ţării Româneşti. Nu ştiu dacă a avut succesul scontat, ceva atât de îndrăzneţ ar fi meritat ceva mai multă atenţie şi publicitate dar cert este că muzica era de calitate şi parcă întregul proces de scriere al trupei avansa către noi culmi.
Dacă ar fi să critic ceva la Vlad Ţepes, ar fi producţia albumului care nu mi s-a părut a fi cea mai reuşită.

A venit şi 2011 şi Trooper au scos un nou material - Voodoo! Frumos. Mi-a adus aminte instant de Black Sabbath şi a lor piesă cu Dio la voce dar şi de Godsmack şi multele lor piese cu caracter ocult. Cu aceste două mari formaţii în minte, am pornit la ascultat ceea ce avea să devină o mare, mare surpriză.

Materialul se deschide cu title-trackul. Aşadar Voodoo porneşte cu un intro vorbit şi apoi întreaga instrumentaţie se desfăşoară în cel mai încântător mod cu putinţă. Riff-uri sănătoase, versuri catchy şi per total o atmosferă mistică, demnă de numele care-l poartă. Lucurile începeau promiţător.
Rugăciunea Soldatului continuă într-un stil caracteristic Trooper. Brut, hard n'heavy şi un riff inspirat plus nişte solo-uri bestiale marca Aurelian Dincă. Balaurul este de-asemenea în umila mea opinie vedeta acestui album. Coiotu a.k.a Alin Dincă îşi face onorabil treaba cu mai multe momente memorabile la voce. Bass-ul şi tobele nu ies prea mult din tipar dar îşi îndeplinesc menirea.
Călătoria începe mai melancolic şi progresează frumos, graţie un bucăţi minunate la chitară. Nu uitaţi, Balaurul este dezlănţuit. Din punctul ăsta mă aşteptam să ne întoarcem la stilul impus de primele două cântece, mă aşteptam ca Voodoo să fie voodoo. Dar urmează...

...Vino cu mine. Care este veselă. Neobişnuit de veselă şi optimistă şi care aparent se simte ca nuca-n perete faţă de întregul concept. Dar nu vă lăsaţi înşelaţi. Încet-încet mi-am dat seama a cine sună. Evident, influenţa locală a băieţilor - Iris. Dar ştiţi care-i partea bună? Influenţa este de un Iris bun, din perioda de glorie, când Minculescu & Co. făceau muzică bună. Aşa şi piesa asta. Cam comercială şi uşurică pentru standardele Trooper şi pentru eticheta heavy-metal. Merge în direcţia hard-rock? Da! Este reuşită? Categoric!!!
Şi deşi următoarele piese încep să iasă din sfera metal şi încep să sune tot mai mult a Iris, este perfect în regulă. Pentru că dacă Iris nu mai sunt în stare să facă un album decent dar în schimb cântă cu Puya toţi cocalarii, atunci să cânte Trooper muzica pe care ar trebui să o facă veteranii rockului românesc şi să o facă bine!
Viaţa e doar un vis este tot melancolică dar extrem de catchy. Încântător Coiotu', mişto bucăţile instrumentale, simplu şi la obiect.
Lumea de piatră este mai bad-ass dar tot pe stilul unui Iris de la începutul anilor '90. Îmi place aici în mod special cum se îmbină bătăile tobelor cu riff-urile de la chitară. Şi are versuri al naibii de catchy.

Noi doi revine la statutul de baladă. Avem chiar şi pian. Alin cântă chiar deosebit şi piesa are inspiraţia să nu se întindă prea mult. 2:45. Frumos şi scurt.
Unde eşti - încă una. Cu chitară acustică. Voci mişto, solo melodios. Nu prea mă atrage cum sună la versuri dar la refren şi la momentele instrumentale este chiar plăcută.
Rădăcini de lume efectiv m-a scos din visare. Un instrumental orientat în jurul chitării lui Aurelian. Un clip cu el cântând piesa asta găsiţi aici. Este de ascultat datorită acordurilor uşor balcanice, uşor folclorice de horă puse pe chitară electrică. O încântare. Şi în caz că nu ştiaţi, Balaurul este un mare, mare chitarist. Youtube stă marturie. Aici şi aici.
Scrisoare de adio arată ca un urmaş spiritual la De vei pleca de la Iris şi vine în două versiuni. Una cântată doar de Coiotu iar cealaltă în duet cu tenorul Florin Georgescu. Este încântătoare iar vocile puternice a celor doi chiar se potrivesc împreună.

Paşi de argint ne duce înapoi în sfera heavy. Dar parcă după maratonul irisist nu mai impresionează atât de mult.
Fără tine aduce ascultătorul înapoi în sfera melancolicului dar îndrăznesc să spun că sună un pic a umplutură. Poate că e normal. Suntem la a 11-a piesă deja. Şi mai urmează...
Cuvinte reci Către alte vieţi şi Iluzie sunt mai progresive dar lipsite de acel farmec care să te facă să revii asupra lor.
Şi deşi această ultimă parte a albumului este mai slabă decât restul, Trooper încheie în forţă cu o piesă epică de 8+ minute care este un întreg amestec de progresivitate Iron Maiden, riffăreală Slayer şi cântat Metallica. Până când moartea ne va despărţi. Foarte, foarte mişto. Un sfârşit demn de un album extrem de reuşit, zic eu.

Depărtarea de sfera heavy şi avansarea către hard-rock-ul ăsta melodic predominant pe Voodoo nu mi se pare deloc tragic ci chiar inspirat. Ca întreg, găsesc Voodoo mai ascultabil decât oricare dintre precendentele albume Trooper pentru că îmbină armonios piesele dure, decise cu altele mai melodioase şi melancolice păstrând un minim de atractivitate, de catchyness, ceva foarte important pentru mine. Nu pot decât să aplaud apropierea de ceea ce obişnuia să facă Iris pe vremuri. Reprezintă o gură proaspătă de aer cu o producţie pe măsură.
Voodoo reprezintă maturitatea mult-aşteptată la o trupă precum Trooper şi are un număr minim de piese de umplutură cu mult mai multe pline de intensitate şi atractivitate.
Următoarea mişcare este să-i prind pe băieţi live în SilverChurch pe 8 decembrie ca să-i văd performând albumul ăsta inedit

Trooper - Voodoo
 
 Asculta  mai multe  audio   rock

Trooper - Scrisoare de Adio
 
 Asculta  mai multe  audio   rock

Trooper - Vino Cu Mine
 
 Asculta  mai multe  audio   rock






3 comentarii:

Anca G. spunea...

Am ascultat astea trei piese pe care le-ai postat. Place - cel mai mult, Voodoo. Să-mi iau albumul să văd ce mai descopăr pe el. A, şi e fain să aud ceva bun şi cântat în română după muuuuultă, multă vreme.

Stephen G. spunea...

Hei, happy to help. That's my job :)

Anonim spunea...
Acest comentariu a fost eliminat de administratorul blogului.