Ajungi la o varsta la care ai impresia ca toate cacaturile alea din "copilarie", din "adolescenta" - toate chestiile care te enervau , sa dispara. Si totusi nu se intampla. Mi-am zis de multe ori ca facultatea nu este ca in liceu, nu trebuie sa legi cine stie ce relatii cu ceilalti studenti, nu petreci la fel de multe ore alaturi de ei, pe unii poate ca nu-i vezi decat de doua ori pe an. Oricum, exista o anumita detasare care nu exista in liceu.
Am fost incredibil de norocos cand mi-am facut prieteni, prieteni buni, din aceeasi grupa cu mine. Si totul s-a intamplat atat de repede si de usor inca nici acum nu-mi vine sa cred cat sunt de norocos. Da, ii ador pe oamenii astia, desi abia ne stim de doua luni jumate. Si totusi ceva in univers a facut un click! si ne-a facut sa ne gasim si sa ne simtim atat de compatibili unii cu altii. As sta oricat de multe ori alaturi de ei. :)
Dar cu o chestie buna vine (asa cum am invatat de atat de multe ori) si una foarte rea. Ni s-a intamplat noua. De ce? Pentru ca am gresit si pentru ca ceva trebuia sa se intample. Dar lucrurile puteau sa aibe si o cale mai amiabila de a se rezolva. Nu s-a putut. As vrea sa stiu si eu ce a fost - ura, invidie, rautate, prostie. Poate una dintre astea, poate toate. Cine stie? Si totusi a fost un gest de tot cacatul. Un gest facut de oameni de 20 de ani care s-au comportat ca niste copii de 12. Cel putin asa as defini para la nivelul asta.
Mi-a adus aminte de liceu, de toate chestiile negative, de clinchurile intre elevi, de nervii facuti de unii profesori si de toata tensiunea pe care am simtit-o prin clasa a 10-a. Si parca si atunci oamenii erau mai maturi.
Ca si cum asta n-ar fi fost de ajuns, maine ma asteapta cel mai confuz partial din istoria partialelor. Desi e la literatura, subiect pe care l-am adorat de-atata timp si care nu m-a prins niciodata pe picior gresit, simt ca de data asta ma poate lovi in cel mai dureros mod. Colac peste pupaza, toata lumea pare sa fi uitat cine e principalul vinovat pentru toata situatia asta, si categoric nu este omul care a uitat sa trimita niste slide-uri. Si chestia asta imi aduce aminte de liceu. Sa urmeze un examen de la care nu stii ce sa te astepti. De data asta e mai rau! Pentru ca l-a asezat duminica. Pastele ma-sii de treaba!
Nu mi-e dor deloc de liceu. Nu foarte tare, oricum. Si totusi au ramas urme din acea perioada, si nici macar nu-s urmele bune. Sunt doar alea de cacat. Daca mi-e dor de ceva, sau de cineva...mi-e dor de unii prieteni pe care nu i-am vazut de un car de luni pentru ca au plecat la naiba in praznic sa studieze. Si bineinteles, mi-e dor de tine, iubito!
S-ar putea sa fac precum Faust si sa-mi vand sufletul pentru un subiect bun la literatura.
Mephisto!? Esti pe-aici?
7 comentarii:
Cum dracu` să-l pună duminica?! Şi credeam că ai mei îs sadici, cu mitologia/simbolistica lor marţi seara. Gosh!..
Vis-a-vis de prieteni, yep, aşa se consideră şi-ai mei. Deşi, eu îi tratez mai mult ca pe "cunoştinţe". Nu vreau să mă leg de nişte oameni care mi-ar săpa groapa în orice moment..
Da, Fane. Sunt pe-aici cu Shaitan, just chillin'
Si mie imi e dor de tine iubi :x.
Mai mult decat crezi. De abia astept sa te vad joi. Love you.
Cu ce sa incep daca nu cu inceputul :D? Si eu ma simt la fel de norocos ca si tine referitor la prietenii din grupa; Zic merci ca va am prieteni si nu cred ca puteam cere altceva mai bun. Radem mult, foarte mult as putea spune, glumim si ne unim cand vine vorba de vreo problema.
Desi liceul si facultatea nu sunt mai deloc asemanatoare, am observat ca oamenii sunt cam la fel. Unii incep sa regreseze iar altii se maturizeaza :))
Nah, literatura, pe cat de frumoasa e, pe atat de bitchy poate fi uneori. Sau mai bine spus profesoara de literatura care e pierduta in spatiu si habar nu are ce sa fac. Desi ne-a "suflat in ceafa", we were still lucky, so it's great.
Don't sell your soul to the devil yet. Asteapta pana faci si tu 80 de ani si atunci cere-i ce vrei tu:D
Ma gandesc sa-l vand si sa-i cer sa cant si eu ca Vai :D
Haha :-))
Trimiteți un comentariu