Jurnal de Bucuresti 1

In primul rand vreau sa-mi cer scuze daca mi s-a simtit lipsa pe undeva pe internet, n-a fost perioada cea mai favorabila pentru asa ceva :) O sa incerc sa tin din nou pasul cu toata lumea.

Ziceam ca o sa va povestesc ce s-a intamplat cu mine de cand n-am mai scris pe-aici. Au trecut aproape 3 saptamani...
In prima saptamana am locuit la unchiul meu in timp ce asteptam rezultatul redistribuirilor caminelor, eu fiind initial la Traducatori Engleza-Germana (Taxa) fiind mutat mai apoi la Filologie Engleza-Portugheza(Buget). Asta a durat cateva zile pana cand am aflat rezultatul. Respins. Asta a fost tot. Am pornit rapid sa caut noi solutii. CautColeg.Ro a fost prima idee pe care am avut-o in conditiile in care nici eu si nici vreo ruda de-a mea nu suntem milionari.

Pentru cineva care e student in Bucuresti, esential e un singur lucru cand se gandeste la un loc de cazare - accesul la un mijloc de transport. Majoritatea prefera metroul si pe buna dreptate.
E rapid, constant si desi foarte aglomerat, nu va suferi niciodata de dezavantajele autobuzului sau tramvaiului - adica blocaje in trafic sau inzapeziri cand va veni momentul. Dupa ce am gasit ceva convenabil, a aparut mama careia parca nu-i venea sa-mi plateasca chiria plus o eventuala intretinere la o camera de apartament cand nu epuizasem inca solutiile legate de camin.

Solutiile au fost o mica intelegere intre tata si un administrator de la un anume camin de studenti. Intelegerea a fost in stilul clasic romanesc pe care-l dezaprob vehement. Dar ce poti sa faci? Tara asta e infectata, nu se va mai face niciodata bine. Tata a fost grabit, presat de timp si a facut o alegere proasta. Ce a rezultat? Stefan intr-o camera de 6!!! persoane unde n-aveai loc sa mai pui o geanta d-apai o persoana care mai vroia sa aduca si un PC si o chitara si poate un mic fridgider. Deosebit!

In acelasi stil clasic romanesc am asteptat o femeie de serviciu 2 ore in frig sa apara la munca si sa-mi dea cheia, asternuturile si orice ar mai fi fost necesar la momentul ala. 2 ore! Apoi am vazut camera, m-am crucit, mi s-a facut rau si m-au apucat nervii atat de rau incat am amenintat ca eu ma intorc la Constanta si ca evident in conditiile alea n-avea niciun rost sa toc banii la Bucuresti.
Pana la urma am decis sa rezolv lucrurile de unul singur si cu putin ajutor am gasit un camin privat in Titan. A trebuit insa sa fac o gramada de alergari. Gaseste administratorul (tot in frig, in jur de o ora) de la caminul unde eram cazat de tata, spune-i ca te muti, ca eventual vrei si banii de cazare platiti pe 3 luni si buletinul care tot era inchis undeva in nu-stiu-ce birou.

Casieriile de la facultatile din Bucuresti sunt un cosmar. Toate vor programare si apoi au un orar incredibil de neconvenabil pentru a-ti da banii inapoi. La dat banii n-am stat la coada. Dar cand a fost sa-i primesc inapoi...Dar totul s-a rezolvat intr-un final. Saptamana asta am recuperat 300 de lei de la Limbi Straine (taxa returnata pentru ca am trecut la buget) si 540 de lei de la primul camin. Primesc reduceri la tot ce inseamna transport in comun, deci totul e foarte ok.

A fost un drum lung pana aici si urmeaza unul si mai lung dar, sper eu, ceva mai confortabil. Inca sunt singur in camera si ador sa fie asa. Muzica, filme, mancare, m-as putea obisnui cu tot cu orasul asta aglomerat. Atata timp cat ajung cat mai des in weekenduri la Constanta :D

O sa vreau sa reincep sa scriu intr-un ritm bun. Muzica, jocuri, carti...subiecte sunt, timp sa fie. Si inspiratie desigur.

Cheers! Pentru un viitor cat mai bun!