Se afișează postările cu eticheta Sport. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Sport. Afișați toate postările

vineri, 10 august 2012

Cugetare de Olimpiadă

Pentru o ţară în care fotbalul a depăşit meritatul statut mediocru şi a ajuns la un cult-cancan-circ teribil, cred cu tărie că România s-a prezentat onorabil la Olimpiada de la Londra. Sigur, au fost destul de puţine surprize plăcute, dar alea care au fost, ne-au făcut să ne simţim bine în pielea noastră de români.

Olimpiada a fost pentru mine o gură grozavă de aer proaspăt, stând într-o casă unde tv-ul din bucătărie merge doar pe politică şi fotbal...

Apogeul întregii competiţii (pentru noi) a fost fără doar şi poate medalia de aur a Sandrei Izbaşa. Pe lângă senzaţia triumfătoare pe care am simţit-o când am văzut că fata asta minunată a reuşit iarăşi să fie cea mai buna, m-a cuprins şi un sentiment de silă faţă de ipocrizia afişată de români în general.

Să fim serioşi, cu excepţia acestui eveniment ce are loc o dată la 4 ani, câţi din ţara asta bagă în seamă pe vreunul din sportivii care ne-au reprezentat mai mult decât onorabil la Londra? De câte ori aţi mai văzut la ştiri noutăţi despre echipa de gimnastică, cea de scrimă sau polo? Acum gândiţi-vă de câte ori aţi văzut în patru ani ştiri despre cea mai de rahat echipă din lume - Steaua. V-aţi gândit? Şi nu v-a luat ameţeala?

Sandra a luat medalie de aur şi toată lumea a titrat - (Noi) Am luat medalie de aur la gimnastică. Noi, poporul, împreună am fost la bine şi la greu alături de sportivi şi i-am susţinut. Mda...sigur. Dar dacă spre exemplu vorbim de lotul masculin de gimnastică, care a avut o evoluţie ceva mai slabă... - Lotul a pierdut. Nu noi. Noi n-am avut nicio vină... Ei sunt ăia. Cum vă spuneam, ipocrizie tipică unui popor infect.

Mai mult, dacă eşti ProTv, Antena sau altă televiziune care obişnuieşte să mănânce mult rahat, te apuci să bagi şi ştiri critice în care explici tu populaţiei cum că Londra 2012 este cea mai slabă Olimpiadă pentru România din 1964 încoace... Oare merită să mai răspund la asta? Nu. Ştim cu toţii adevărul. Să-i ia dracu' pe ăia de la ştiri.

Din punctul meu de vedere, ecuaţia e simplă. Delegaţia română a mers la Londra şi sportivii au evoluat atât cât le-au permis diferiţi factori - forma, condiţiile, pregătirea, norocul, mentalitatea. Că e bine, că e rău, asta nu mai suntem în măsură să judecăm în momentul în care o panaramă de meci amical cu Barcelona primeşte statut de Breaking News la ştiri.

Noi n-am câştigat nimic. Ei, sportivii români, au câştigat un număr de medalii. Ei au făcut efortul, ei au făcut sacrificiile. Noi n-am făcut nimic. Noi am stat ca nişte vite în faţa tv-ului. Eu mă mulţumesc să-i felicit şi în sinea mea să mă simt un pic mândru de faptul că sunt de aceeaşi naţionalitate cu ei.

Atât.


luni, 12 decembrie 2011

Comentatorii...

Unul dintre primele mele scenarii realiste în ceea ce priveşte o carieră implica fotbalul, din postura de comentator. De mic mi s-a părut un aspect mişto al jocului şi parcă şi-acum mă mai surprind comentând ce se întâmplă pe ecran când mă joc Fifa. Nu aveam multe referinţe la vremea aceea legate de comentatori. Îmi plăcea Ţopescu în comentariile meciurilor vechi şi Emil Grădinescu mi se părea ok atunci când juca naţionala. Apoi am descoperit Eurosport şi pe Bogdan Cosmescu ce ţinea emisiunea EuroGoals. Foarte mişto!

Interesul mi-a pierit din cauza fotbalului în sine. Am mai scris despre asta, nu mă mai atrage absolut deloc şi parcă prefer să văd un rezumat la un meci din trecut decât să stau la tv la unul live. Cât despre comentatori, mie mi se par un dezastru. Îi detest teribil pe cei din trustul Pro. Nişte stelişti mai scârboşi şi enervanţi nu mi-a fost dat să mai văd...La Tvr sunt unii foarte plicticoşi şi la DigiSport vorbesc unii de-ţi vine să dai televizorul pe mut când îi auzi.

Sâmbătă seară am încercat să mă uit la El Clasico - Real Madrid vs Barcelona. Las la o parte meciul...deşi sincer m-am săturat ca Real să-şi ia bătaie aşa rău de la piticii ăia de la Barca. După atâtea miliarde de euro investite, serii de meciuri bune, tot sfârşesc prin a juca lamentabil cu rivalii şi să mănânce bătaie rău acasă. Nu ştiu ce naiba face Mourinho dar parcă întreg clubul ăla e blestemat.

Revenind, mă stresează foarte tare pronunţia. Toţi au pretenţia de a se arăta specialişti, poligloţi ş.a.m.d. şi totuşi fac cele mai penibile şi elementare greşeli de pronunţie. Cred că am pierdut şirul de câte ori am auzit pocit numele lui Iker Casillas sau David Villa. Pentru că într-adevăr este foarte greu să înţelegi cum se pronunţă corect particula aia "ll". În schimb sunt atât de "inteligenţi" încât să inventeze o regulă nouă de pronunţie în care se citeşte "lia". Astfel că în loc de un "i" lung cum ar fi firesc [Vi:a] ei ajung să spună [Vilia]. Fabregas a fost şi el  stricat pentru că aparent şi să citeşti un accent este foarte dificil. Deh, spaniola-i grea.

Dar pentru că fac (cică...) portugheză, mai rău mă enervează pronunţia de-aici. Las la o parte că din cauza comentatorilor am pronunţat o copilărie întreagă numele lui Luis Figo greşit (se citeşte [Figu]) dar din nou dragii noştri comentatori se dau specialişti. Îi citesc numele lui Jose Mourinho jumate în portugheză jumate în spaniolă de iese o mare harababură. Dacă Jose se citeşte cum se aude, la Mourinho, ca şi la Figo, o-ul se citeşte "u". La Cristiano Ronaldo la fel. Dacă în cazul brazilianului cu acelaşi nume pronunţia este aproximativ aceeaşi cu scrisul (brazilienii au o fonetică mai îngăduitoare), în schimb numele cocalarului de la Real Madrid ar trebui pronunţat tot cu "u" la sfârşit. Iar Cristiano ar fi cam aşa... [Crişţianu]. Asta dacă vrem să fim corecţi.

Dar nu, jurnaliştii sportivi şi comentatorii au lucruri mai bune de făcut. Sunt declaraţii de adunat de la toate nimicurile şi sunt ediţii speciale de făcut despre Steaua...şi tot aşa.
Concluzia. Nu mă mai uit la fotbal la tv. Never. Ever. Ori te enervează comentatorii, ori jucătorii că-s varză. Sâmbătă seara am avut ghinion cu amândouă.

joi, 8 septembrie 2011

Şi-a fost şi meciul...

Am uitat când s-a crizat ultima dată în aşa hal o ţară întreagă de la un banal meci al Naţionalei la fotbal. Bineînţeles că acest oftat prelung care ţine de câteva zile n-are nimic în comun cu sportul în sine şi nici măcar cu desfăşurarea plictiselii petrecute pe teren. Nu, totul se rezumă la românisme.

Eu cred că ne merităm soarta. Nu mă surprinde nimic şi cred cu tărie că ţara asta nu merita un meci strălucitor pe un stadion strălucitor. Suntem infectaţi de nesimţire, prostie şi egoism. Pun pariu că nimeni altcineva de pe planeta asta n-ar fi reuşit să inaugureze o arenă de lux, anunţată cu tam-tam şi să ofere nişte condiţii de joc demne de noroaiele din Ghencea de-acum câţiva ani sau deştertul de pe Lia Manoliu din meciul ăla de pomină cu Danemarca.

Poate că pământul este blestemat. Că doar Arena Naţională stă fix deasupra fostului stadion 23 August. Poate de-asta tot sare gazonul ca un căluţ nărăvaş. Dacă e aşa, hai să fim recunoscători. A făcut jocul atât de impracticabil încât francezii n-au fost în stare să ne bată. Yay us!
Serios acum, ce mai poate fi comentat la adresa gazonului? O bătaie de joc a tuturor şmecherilor care şi-au tras foloase din afacerea asta (totul în România este o afacere, nu?), care au furat în stil mioritic şi la sfârşit când au tras linie şi-au dat seama că n-au rămas destui bani pentru gazon. Corect? Corect. Restul e poveste. Alte vorbe nu-şi iau locul.
Fotbalul românesc este infectat de specimene precum Sandu, Mitică, Gigi, Borcea care au stors şi ultima picătură de frumuseţe din sportul ăsta şi l-au ridicat la rang de spectacol grotesc disponibil zilnic la ştirile din whatever...
N-au fost în stare să aducă Argentina la Bucureşti şi-au plâns ca nişte fetiţe că vezi doamne nesimţiţii au luat banii şi nu şi-au onorat contractul. Şi totuşi acum câteva zile Messi & Co. au jucat undeva prin Africa...Zimbabwe parcă.

Ne merităm soarta şi au arătat-o spectatorii, există destule mărturii pe net legate de comportamentul lor. Deosebit gestul de a arunca drapelele la gunoi, deosebite huiduielile cretine şi nefondate. Mă mir doar că n-au urlat mai tare că n-au voie cu alcool sau seminţe. Pentru că este într-adevăr o jignire naţională să-i negi ultrasului român sămânţa şi berica.

Iar faza cu imnul a fost la fel...meritată, tipică, în ton cu tot ce s-a întâmplat. N-am înţeles de ce n-au lăsat-o pe Inna să cânte imnul dacă tot i-a stresat pe spectatori cu două...melodii. Ah, ce mai zburda ea ca o căprioară pe gazonul buclucaş în timp ce zbiera cu vocea ei de mâţă castrată - ole, ole, ole! Dar nu, l-au invitat pe Marcel Pavel care probabil avea liber de la emisiunile alea penibile de la Naţional Tv pe unde-şi tot face veacul.
Şi Marcel a uitat două versuri. Mama lui de imn, după ce că-i urât (dar ne reprezintă perfect) îl mai şi uită.

Bietul Împărat Traian, cred că acum se răsuceşte în mormânt dacă unii nu-l mai cântă ca să nu fie confundat cu Băsescu. O să-şi blesteme ziua când a decis să invadeze Dacia.

Eu zic că merităm totul şi ar trebui să fim mândri că suntem atât de speciali şi toate evenimentele astea care se presupun a fi stralucitoare sunt aşa de...memorabile.

Cât despre meciul în sine...Meh, plictisitor. Noroc că există US Open.



joi, 25 august 2011

Viitorul poliţiei române

Mă uitam ieri la ştiri (cred că la Realitatea era reportajul cu pricina) unde vorbeau despre probele fizice pentru admiterea la Academia de Poliţie. Am rămas uluit să aud cum s-a picat în masă din pricina probei de rezistenţă. Iar cei care o trecuseră, erau acum tăvăliţi pe jos, oftând şi gâfăind de parcă doar ce escaladaseră vârful Everest.
Am văzut ceva asemanător acum o lună şi la admiterea fetelor...dar na! erau fete. Pentru una care vrea să dea la poliţie sunt destul de convins că la viaţa ei mişcarea nu a ocupat un loc foarte important.

Dar mă întorc la băieţi, cu grămezi care nu reuşiseră să treacă baremul de rezistenţă, adica 3 min 50 pentru 1 km. Eu nu sunt întruchiparea atletului grec pe Pământ sau ceva de genul ăsta, dar mă menţin, fac mişcare regulat, fără un scop anume decât propria-mi bună dispoziţie. Efortul mă face să mă simt bine, mă relaxeaza. Eh, chiar şi aşa, dintr-o încercare, m-am urcat pentru prima dată în viaţă pe o bandă de alergare şi am făcut un kilometru în 2:55. N-am forţat, n-am leşinat pe-acolo, efectiv am pus un ritm constant şi...a ieşit.

Dacă eu fără vreo motivaţie, doar din inerţie am bătut distanţa asta, ăştia de la poliţie ce au făcut? Şi-mi găsesc singur răspunsul. Pai unde cine-s candidaţii. Băieţi cu ceafa rasă, freză ţuguiată, care nu par a şti să lege două cuvinte, eventual cu burta deja facută. Pentru că ştiţi urmarile fireşti ale celor care devin poliţişti - devin dinamovişti şi fac burtă. Unul spunea că dă la Academie deoarece...citez..."noi să ne facem că muncim, ei să se facă că ne platesc". Bărbaţi de viitor, aşa-i?
Astăzi am văzut asta. Şi mi-am dat seama că lucrurile nu se vor schimba prea curând. Nenea ăsta beat, potenţial ucigaş este exact acelaşi specimen. El e poliţist frate, deasupra legii, el o aplică n-o respectă şi în cele din urmă se ascunde prin boscheţi. De ce se fac tinerii poliţişti? Probabil pentru şpăgi. Abia aşteaptă să stea ascunşi dupa colţ cu radarul şi să adune amenzi. Altă motivaţie care ar fi? Ah, şi pentru maşinile alea de lux, pun pariu. Alea care n-or să folosească nimănui niciodată.

Eu chiar am cunoscut un poliţist din Anglia. Chris era şef de secţie  într-un orăşel din Lake District. Pe lângă faptul că era foarte cult, citit şi îndemânatic (facea caritate pentru un orfelinat din Constanţa ; a montat prize, becuri, uşi etc) avea o mentalitate deschisă şi încuraja foarte mult comunicarea dintre poliţie şi comunitate. Evident pentru că abuzurile şi sictirul le erau străine, în comparaţie cu alţii.

Probabil că dacă visez la aşa ceva în România sunt nebun, nu? Da, sunt tot oameni, dar fără burtă şi cu principii.

miercuri, 24 august 2011

GSP sunt nişte jigodii

Articolul ăsta m-a enervat rău de tot. Băi, deci este efectiv ipocrizie să te numeşti GSP, 90% din ce scrii să fie o mondenitate ieftină cu puţin fotbal dar să insişti să-ţi dai cu părerea legat de sportivii adevăraţi ai României. Mai ales în maniera asta mizerabilă.

Îi urez autoarei textului, Mirela Neag, să moară în chinuri cu tot cu prostia ei, propagată de la d-alde Tolontan sau eventual să-şi vadă de "sportivii" lor gen Tănase, Bănel sau bomba sexy şi să lase oamenii muncitori şi dedicaţi precum Alina Dumitru să-şi vadă de treabă fără să se mănânce căcat pe seama lor.

Incredibil frate, au ajuns toate piţipoancele să-şi dea cu părerea despre sporturi precum judo care depăşesc cu mult puterea lor de înţelegere. Stupid bitch!

luni, 22 august 2011

O picătură de sport...

Parcă atât aş mai vrea...

Am descoperit că nu mai sunt microbist...deloc. Nu ştiu dacă am fost cu adevărat vreodată, dar am avut perioada mea când (din motive astăzi ilogice) ţineam cu Dinamo, le urmăream fiecare meci, mă pasiona tot ce ţinea de istoria clubului, lot, palmares, rezultate etc.
Nu pot vorbi pentru fotbal în general, dar pentru mine posturile de televiziune au omorât sportul ăsta. Au ucis orice fel de dorinţă şi pasiune în mine de-a vedea un meci 90 de minute. Asta din cauză că jocul cu mingea între 22 de oameni nu mai există cu adevărat. Este doar zgomot de fund, un fundal monoton la adevăratul teatru fotbalistic românesc : certuri între acţionari, preşedinţi, antrenori, dueluri cu declaraţii, mondenităţi ieftine şi penale. ProTv-ul au dat startul dar toată lumea a preluat moda, toată lumea poartă vina.

Simpla soluţie de a nu urmari altceva decât meciurile în sine nu mai funcţionează. Pe lângă faptul ca indiferent de televiziune vei fi bombardat cu reclame în timpul meciului, faptul că se insistă cu multe cadre peste clownii de care încerci să scapi oricum, strică orice fel de plăcere.

Din păcate pentru mine nici dacă mă uit la un meci cu echipe străine nu contează. Interesul efectiv a dispărut, nu mă mai atrage. Oh well, probabil mă voi mai juca Fifa din când în când.
Am observat că nici tenisul nu mai este ce-a fost pentru mine. Dacă înainte eram extrem de încântat de fiecare turneu difuzat la tv, acum abia dacă prind câteva partide de grand-slam. Este drept că pasiunea mea pentru sportul alb s-a născut odată cu apariţia în elită a lui Rafa Nadal. Sper doar să nu moară odată cu o eventuală dispariţie a lui din topuri (cândva în viitor).

Eh, o fi vreaun summer thingy.

joi, 14 iulie 2011

K.O.

Am gustat la maxim ceea ce eu consider (pe bună dreptate) evenimentul sportiv al anului în Romania. Plus, înca un motiv pentru Anca să fie mandră ca este din Galaţi. După Oţelul cu câştigarea titlului acum câteva luni, Lucian Bute a boxat săptămâna trecută în România pentru prima data, reuşind să-şi apere cu succes titlul in faţa lui Jean-Paul Mendy. Evenimentul în sine a fost mişto realizat, rezultatul satisfăcător, atmosfera excelentă. După toată agitaţia au ieşit două lucruri care m-au enervat foarte tare.

Ideea preconcepută cum că toţi adversarii lui Bute sunt slabi astfel încat el nu este un campion adevărat pentru că joacă numai cu "amatori" a apărut ca o ciuperca după ploaie. Desigur ca in România toţi s-au născut învăţati. Ştim şi fotbal, ştim şi handbal, gimnastică şi...la nevoie...box. Nu ştiu dacă chiar se merită să intru in discuţia asta, pentru că mi se pare penibilă şi lipsită de argumente solide. Toţi îşi spun ideea asta fără sa cunoască nimic despre foştii adversari ai lui Lucian, doar după faptul ca el i-a facut K.O. pe toţi, asta însemnand automat că el nu este atât de bun ci din contra...sunt adversarii slabi.
Aştept meciurile alea tari pe care le văd "specialiştii" ca fiind adevărate marturii pentru capabilitaţile lui Bute. Dacă-i face şi pe ăia knock-out, ce vor mai zice?

Al doilea lucru a apărut din partea unuia din cei mai idioţi "jurnalişti" de sport din Romania. Catalin Tolontan. Nu ştiu ce competenţe are omul ăsta in materie de sport, dar îmi inchipui ca scriind toată ziua (in mizeria numita GSP) numai despre pseudo-fotbalişti, patroni si piţipoance nu-l face un tip foarte răsărit. Şi pentru ca nu ştie decât lucruri de genul ăsta, s-a gândit el să creeze un mic scandal legat de cheltuielile galei de la Romexpo si afilierea evenimentului cu Ministerul Turismului. Nu a ştiut sa aduca vreun argument valid. În schimb l-a atacat pe Rudel Obreja (un tip care de altfel nu-mi e foarte simpatic) într-un context in care omul ăla nu avea nimic de răspuns. Tot ce a creat a fost un val tâmpit si poate (înca sper sa nu fi văzut) nişte stres, vinovatie si dezamăgire pentru Lucian Bute. Bute trăieşte in Canada astfel ca este străin faţă de toată mizeria numită politică.
Nu mi-a picat bine ca telespectator sa-l aud mulţumind Elenei Udrea, dar n-avea el nicio vină ca s-a întâmplat. A urmat o indicaţie la recomandarea preşedintelui Federaţiei de Box. Atât. E trist că un idiot precum Tolontan a creat atâtea discuţii pentru nimic. Eu zic să-şi vada de stelele lui şi să lase sportul adevărat in pace că nu-i iese.

Aseară la Turcescu in emisiune, Obreja l-a făcut pe Tolontan din trei mişcări. L-a făcut pseudo-jurnalist care scrie despre fotbalişti de mâna a patra şi piţipoance şi nimic concret despre sport. Microbistul a tăcut mâlc.
Deh, adevărul doare.

În rest, numai bine de Bute! Bravo lui pentru victorii şi aşteptăm unificarea centurilor! Sper să mai boxeze in România. De data asta făra sprijinul Turismului si fără idioţi care să-i conteste performanţele.

miercuri, 30 martie 2011

De ce ne miram?

Imposibil sa scapi uitandu-te la televizor in weekendul trecut si sa nu vezi ca joaca (!!!) nationala de fotbal. Cum care nationala? Nationala Romaniei. Mandria natiunii. Reprezentanta noastra in sportul in care n-avem absolut nicio performanta notabila de ani de zile dar noi toti ne pricepem la el, toti ne dam cu parerea si toate buletinele de stiri dau numai noutati (mondene de cele mai multe ori) despre acest sport, ignorandu-le cu desavarsire pe celelalte (la care din intamplare mai avem performante, campioni mondiali, chestii de genul asta).

Sambata seara am spus intr-o doara inainte de meci ca va fi 2-1. Mare mi-a fost surpriza cand s-a adeverit. Daca stiam, dadeam si eu la pariuri.
Acum eu nu inteleg de ce e toata agitatia asta, legata de rezultate. Toti urangutanii urla (pe internet, desigur) la Lucescu si-l fac in toate felurile. Pentru ca repet, toti se pricep la fotbal, mai putin ala care chiar antreneaza. Nu ca m-ar impresiona cu ceva individul dar vad ca lumea refuza cu desavarsire sa fie realista in ceea ce priveste fotbalul. E un sport la care nu mai excelam deloc de foarte multi ani. De unde interesul asta persistent si inversunarea asta pe care o are presa si o au suporterii dupa rezultate bune, reprezinta un mister pentru mine.

Personal, cand ma uit la aia care erau pe teren la meciul de sambata, singura intrebare care-mi vine in minte este - de ce am castiga? Hai sa vedem, din cine este formata nationala Romaniei? Sunt vreo 2-3 jucatori de la Steaua, acolo unde daca-i intrebi cine-i antreneaza vor ridica din umeri. Aia sunt asa zapaciti de patron, presa si ultrasi-urangutani incat au ajuns din a-mi fi antipatici in a mi se face mila de ei. In rest, din campionatul intern am vazut numai jucatori micuti si lipsiti de orice fel de talent deosebit. Nu stiu cine-i pe primul loc (Galati, Timisoara...ceva de genul asta) dar nu cred ca au avut mai mult de un jucator pe teren. Deci Steaua si Dinamo inca au prioritate la nationala chiar daca-s vai de capul lor.
Mai vin la echipa unii din strainatate. 80% din ei nu joaca constant acolo. Practic ei vin la nationala ca sa mai joace si ei in niste meciuri oficiale. Mai ramane Chivu care-i tot timpul accidentant si Mutu care-i tot timpul suspendat. Ok, acum isi revine (iar) si aseara (cu Luxemburg) a dat doua goluri.

Si cu o asa echipa lumea vrea sa castige? Si nu e vorba de antrenor sau de selectie. Nu e ca si cum sunt alti 22 de jucatori din care bubuie talentul dar care nu sunt chemati pentru ca Lucescu e rau. Omul cheama ce are. Asta avem. Se vrea performanta cu ce avem acum? Imi pare rau, poate la Fifa 11.
Si Urugay a luat Cupa Mondiala in 1930 si 1950 dar asta nu inseamna ca emit pretentii cu niste jucatori care nu pot face fata.

Locul Romaniei in grupa e cel adevarat si nimeni n-are nicio vina, poate ar trebui si mai jos de-atat. Atata timp cat nu exista alti jucatori care sa faca diferenta, vreo doi-trei mai tineri de nivelul lui Mutu, nu se poate face nimic.

Acum o saptamana jumate, Lucian Bute a mai facut pe unul K.O. si a ajuns la 28 de victorii consecutive la profesionisti (din tot atatea meciuri) si a ramas Campion IBF. N-am prea auzit laude prin presa. Presupun ca daca nu e cocalar dat cu gel, nu face pe victima la interviuri si nu da cu piciorul in minge, nu merita atentie.
Bravo Lucian! Tot asa!

marți, 21 septembrie 2010

Ma fac stelist !

Jur! Pe cuvant de cercetas. Viata mea e mult prea plictisitoare si vreau ceva tensiune, actiune...vreau sa existe un motiv pentru care sa traiesc. Steaua poate fi motivul!

Sa urmaresti stirile din "sport" de la tv este echivalentul cu a fi la curent cu orice tine de Steaua, de la ultima declaratie a vreunui analfabet pana la ce a mancat aseara Tanase si cand a fost apoi la baie.
Aseara m-am stricat de ras cand am auzit ca a plecat Ilie. Asta dupa ce venirea lui Ilie era discutata, dezbatuta si reluata pe toate posturile de la tv...inclusiv pe Disney Channel!!! (ok, glumesc, dar v-ati dat seama deja de asta, nu?). A stat 40 de zile. Parca Pitzi tot atat statuse. Parca.

Ah, imi place atat de mult Steaua. Totul are un scenariu aproape biblic. Toti antrenorii stau 40 de zile, apoi se inalta...de pe scaun si pleaca acasa. Superb! Oierul are in continuare impresia ca el stie cu ce se mananca fotbalul. Pe de alta parte cata pica poti sa-i porti unui om care a bagat bani intr-un club care la vremea respectiva cam se tara intre locurile 4 si 7? Da, e un taran, un analfabet si un idiot. Dar fara el, Steaua ar fi fost niste nimeni mai mari decat sunt acum si cei de la ProTv ar fi fost mai saraci fara spagile incasate de la nene. Dar in felul asta avem telenovele cu episoade scurte, de aproximativ 20 de minute pe seara (mai mult daca dati pe Sport.Ro) cu ultimele intrigi din lumea fascinanta a fotbalului romanesc, cu o privire atenta asupra fascinantei echipe a Stelei.

Vreau sa ma fac stelist! Ce conteaza ca echipa joaca un fotbal incredibil de prost si ca toata lumea viseaza cai verzi pe pereti si performante asemanatoare cu anul 1986? Eu nu trebuie sa vad rezultate ca sa-mi placa o echipa! Eu as putea sa fiu ultras adevarat! Sa ma uit la toate stirile cu ei si sa dau comentarii inversunate pe site-urile de "sport" pentru ca asta face un ultras adevarat. Apoi, cand voi pleca la Bucuresti, voi merge la meciurile lor si voi urla ca un retardat toate rimele alea imbecile in cor cu ceilalti ultrasi. Si apoi voi striga fraze precum "iesi afara", "pleaca din Ghena" sau "demisia" ca si cum parerea mea ar conta in fata unor oameni care nu dau doi bani pe cei ca mine. Va fi de vis!

Nu stiu cine va veni antrenor la echipa mai departe, dar categoric va fi cel mai bun, intelept si profesionist din cati exista. Va fi cea mai buna alegere si echipa va juca bine sub comanda lui...pana cand vor trece 40 de zile si apoi va deveni un nenorocit ahtiat dupa bani care trebuie sa-si dea demisia. Si apoi vom bate Liverpool. La Fifa 2011!

Deci il fac pe dracu' in patru si tot devin ceea ce mi-am dorit de mult, un ultras stelist!

Pamflet, gluma, spuneti-i cum vreti, nu generalizez ca asa ar fi toti suporterii echipei dar cine ma poate invinui? Steaua e doar un circ...Si mie-mi place sa fac misto :)

luni, 7 iunie 2010

Roland Garros 2010

Ce turneu superb a fost !!!


Rasturnari de situatie, jucatori-surpriza si la masculin - intoarcerea regelui zgurii. Rafael Nadal a ingenuncheat fiecare adversar in cel de-al doilea Grand-Slam al anului fara sa piarda un singur set.
La feminin a luat o jucatoare care chiar m-a surprins...Francesca Schiavone. Categoric a fost turneul ei, eu am fost uimit sa vad cate favorite au iesit rand pe rand.

Zgura e o suprafata unica si spectaculoasa. Eu personal ador sa vad acele alunecari si mingile scoase la limita si vazute in reluare pe camerele HD. Efectiv tenisul atinge un nou nivel de spectacol.
Am urmarit pe-aici, pe-colo cateva meciuri si pana la finala. La feminin doua favorite personale de-ale mele - Maria Sharapova si Jelena Jankovic au facut un turneu destul de bunicel. Sharapova a aratat ca incet-incet isi revine dupa perioada de accidentari si acea totala lipsa de forma. Pe o suprafata care nu a avantajat-o niciodata, rusoaica a jucat decent si in ultimul ei meci unde a fost invinsa de Justine Henin - multipla campioana la Paris. Belgianca Henin a sfarsit invinsa de Samantha Stosur. Tot in fata lui Stosur a cedat si Jelena Jankovic care a avut si ea o perioada nefasta in ultimul timp dar a aratat semne de revenire.

Australianca Samantha Stosur a mers ceas pana in finala, eliminand si pe Serena Williams in drumul ei catre ultimul act unde a intalnit-o pe Francesca Schiavone. Am impresia ca nu a eliminat nume la fel de mari precum Stosur in drumul ei spre finala (poate doar Dementieva si Wozniacki) dar adevarul este ca tipa a jucat bine-bine si la 29 de ani a castigat un binemeritat prim Grand-Slam.
Surorile Williams au pierdut la simplu dar au dominat la dublu unde au iesit (iarasi) campioane.
Romancele au jucat modest. Sorana Carstea a pierdut usor in fata unei Kutsnetova nesigure, Simona Halep a avut ghinionul sa o intalneasca pe Stosur iar Alexandra Dulgheru (senzatia anului in tenisul romanesc) a cedat in fata Carolinei Wozniacki. Chiar daca rezultatele au fost modeste, situatia e promitatoare, avem jucatoare cu mult potential.

La masculin nu prea avem insa un viitor prea bun. Ultimul mohican, Victor Hanescu, a jucat binisor pana cand a dat peste Novak Djokovic caruia i-a luat totusi un set inainte sa piarda. Surprizele s-au tinut lant si la masculin. Au iesit devreme mai sus-mentionatul Djokovic, mult-prea-laudatul Murray, Roddick, Tsonga si socul-socurilor - Roger Federer. Elvetianul a fost scos de un personaj devenit deja foarte interesant - Robin Soderling.
Soderling si-a facut un obicei deja din a surprinde pe toata lumea, eliminand devreme din competitie primii clasati in ATP. Anul trecut a fost Nadal (!), anul asta Federer. Si exact ca si anul trecut, suedezul a jucat foarte frumos pana in finala unde a clacat si mi s-a parut din nou, napadit de emotii si lipsit de concentrare.
In finala l-a asteptat un Rafa Nadal imperial, care a refuzat sa piarda vreun set la acest turneu si efectiv a aratat tuturor gurilor-rele ca el este adevaratul rege al zgurii si nu numai.

Anul trecut pe vremea asta, Nadal intra intr-o perioada proasta, marcata de accidentari, probleme personale si un joc in general foarte slab. Multa lume nu-l inghitea pe Nadal, inca nu o fac, si totusi el a revenit. Cu un stil de joc aproape nou, dar cu aceeasi determinare, aceeasi clasa, aceeasi charisma...Rafa a facut-o din nou. Nu mai enumar adversarii sai...au fost multi, buni si insistenti. Dar anul asta Nadal n-a crutat nimic.

Finala a mers aproape intr-un singur sens. Ma uitam cu o ora inainte la diferite cronici si vedeam ca atat prezentatorii de la Eurosport cat si comentatorii romani aveau ceva cu Nadal si sperau sa castige Soderling. Nu stiu exact ce-mi scapa sau ce au "marii-cunoscatori" cu Rafa, dar erau atat de subiectivi incat devenise chiar enervant. Ce naiba, e Eurosport nu Sport. Ro cu CTP la mancat cacat comentariu.
Nadal termina in 3 seturi 6-4 6-2 6-4 si am fost extrem de fericit sa-l vad muscand din trofeu.

Hai cu Wimbledon-ul!
Vamos!

luni, 19 aprilie 2010

3 chestii geniale...

...din sport!

Lucian Bute l-a facut KO pe Miranda, care inainte de a face cunostinta cu podeaua poza pe smecherul in ring. Naspa frate! E naspa sa te dai mascarici ca apoi sa cazi ca bolovanul pe jos pentru ca adversarul e mult, mult mai bun ca tine .Repet ceea ce-am mai zis, Bute este unul din cei mai eleganti boxeri din cati mi-a fost dat sa vad. Statura lui, stilul, lovitura de stanga...ma bucur foarte mult ca e roman, dar in acelasi timp ma bucur ca a reusit sa ajunga in Canada, sa devina campion, sa-si pastreze titlul atata timp si sa capete atata faima acolo in America de Nord. Pentru ca merita, si ignoranta care o primeste la modul general din Romania - n-ar trebui sa-i pese. Am impresia ca tara asta e prea proasta pentru un sportiv de calibrul lui Lucian. Cu toate astea exult cand ma gandesc ca m-am nascut in aceeasi tara cu el.
Jalnicii de ziaristi, aia care-s lideri de piata, merita multa...sanatate...e posibil sa moara curand din atata ipocrizie si ignoranta.

Oltchim Ramnicu-Valcea a ajuns in finala Ligii Campionilor la handbal. Geniale fetele! Ce meci, ce daruire, ce victorie! In sfarsit, Oltchim este aproape de a castiga ceea ce merita de foarte mult timp, doar ca n-au avut momentul prielnic pana acum. Poate ca anul asta va fi sa fie...fingers crossed...absolut superba evolutia lor. Hai si cu finala.
Sa multumim de asemenea idiotilor de la Sport.Ro care au stricat, ca de obicei, transmisia cu agasantii lor comentatori si jocul de camere care sarea din 5 in 5 minute pe cate vreo "personalitate" din fotbal. N-am nimic cu Hagi, are tot respectul meu (daca ar avea vreodata nevoie de el), al admir pentru ceea ce a fost si ceea ce inca reprezinta pentru sportul romanesc, dar las-o naibii de treaba. E handbal, e Oltchim, e 2010, lasa-l pe Hagi, mutati dracului imaginea pe ce se intampla pe teren.
Oltchim rulz!

A treia chestie vine din Monte Carlo, nu e legata de Romanica dar cui ii pasa? Rafael Nadal a castiga primul lui turneu dupa...un timp destul de indelungat...aproape un an. Rafa a zdrobit tot ce i-a stat in cale in turneu de zgura de la Monte-Carlo, mai exact in ultimul act pe Fernando Verdasco(6-0;6-1). Ziaristii internationali l-au descris pe spaniol ca fiind "in his scary form" si sunt de acord, pare sa-si fi revenit 100% dupa accidentarile alea enervante. Sigur, nu prea pare ca a pus kilogramele alea in plus, nu mai are echipamentul ala misto din anii trecuti, dar omul joaca bine-bine. Presimt un macel la Roland Gaross. Se pare ca i-a prins bine videoclipul ala cu Shakira. Intr-un final melodia mi s-a parut (in cel mai bizar mod) decenta dar totusi el e tenismen, deci sa joace tenis si sa lase divele pop! Clipul e cheesy rau.
Vamonos Rafa!

Ah, da, si niste ratati au luat bataie de la alti ratati cu 5-1. Oh...ce trist/fascinant. Screw Liga I - what a bunch of whinny loosers. And that my friends is the ugly truth!

vineri, 26 februarie 2010

Bravo Urziceni !

Eu, ca asa-zis microbist, sunt mandru de Unirea Urziceni. Bravo lor! S-au luat piept in piept cu Liverpool. Sigur, au pierdut...cine nu s-ar fi asteptat la asta? Dar ideea e alta - ca dupa doua meciuri, jucatorii de la Unirea au putut iesi cu fruntea sus.

Ce au jucat ei aseara mi-as dori sa vad la toate echipele romanesti. Din pacate nu se va intampla prea devreme asta. Doar la ei si la CFR Cluj anul trecut am vazut atitudinea asta dezinvolta si mentalitatea de "nu mai am nimic de pierdut". Au intrat pe teren si au stiut ce au de facut. Faptul ca au deschis scorul si au avut acel elan nebunesc - e memorabil si demn de toata lauda. Asa se joaca fotbal.
Ca au cedat apoi e mai putin important. Cand evoluezi impotriva unor jucatori mult mai bine-pregatiti si experimentati, se va intampla inevitabil sa gresesti si chiar sa pierzi. Este evident cu toata indarjirea Urziceniului ca totusi Liverpool a fost echipa mai completa, mai puternica, mai buna. Dar nu poti sa zici ca englezii n-au tremurat. Au facut-o...

Si apoi au incasat doua-trei goluri. Si ce daca? Asta m-a uns pe suflet. Unirea nu a paralizat in aparare, nu au inceput sa joace un bambilici. Au continuat sa atace. Si mi se pare normal. Ai pierdut calificarea, scorul are deja o proportie negativa pentru tine, ce mai ai de aparat? Si au jucat, si au avut multe ocazii. E pacat ca n-au mai inscris macar o data. Ca oportunitati au fost.

Bravo lor, asta da echipa. Au lasat o impresie deosebita in Champions League, avand in vedere ca nimeni nu stia nimic de ei, au batut Rangers, au batut Sevilla si in niciuna dintre partide nu s-au predat. Am vazut un joc care respira, nu tentative ieftine si rasuflate cum eram obisnuit de la altii...

In continuare nu pot sa nu-l judec pe Dan Petrescu fiindca a plecat pentru bani (ar avea cineva tupeul sa nege asta) in liga a II-a din Rusia. Sigur, poate ca salariul era unul de nerefuzat. Pot intelege asta. Dar uneori in fotbal ar trebui sa fie vorba si de altceva. Petrescu e un antrenor deosebit si facuse ceva special cu Urziceni. N-ar fi trebuit sa plece, indiferent de bani. Daca aia chiar il vroiau, puteau sa astepte pana la vara, nu cred ca aveau mare lucru de ratat.

Desi fotbalul nu mai e de mult un subiect de mandrie pentru romani, cred eu ca a crescut putin orgoliul in noi dupa dubla cu Liverpool.
Altii continua sa zbiere si sa behaie ca-i fura arbitrii. Cu Mititei care intotdeauna sunt dezavantajati, cu Gigiei care nu mai au nimic interesant de zis de ani de zile si cu Borci frustrati ca nu sunt in stare sa puna de-atatia ani cap la cap o echipa decenta. Fotbalul romanesc continua sa fie o gluma proasta, am mai spus-o si o repet. Urziceni este insa exceptia de la regula. Mica exceptie, asa cum a fost si CFR Cluj acum un an.

Ce urmeaza la anul? Vaslui? Deja ar fi interesant.

Intr-un sport ceva mai misto unde avem si performante reale, niste fete lupta pentru Liga Campionilor si voi scrie cand voi avea ocazia si despre ele. Go Go Oltchim!

luni, 1 februarie 2010

Australian Open 2010

Tenisul a inceput in forta in 2010. Poate ma insel, dar am avut impresia ca stilul de joc s-a schimbat parca si mai mult in ultimul timp. Se joaca mai in forta, mai in viteza. Lucrurile sunt atat de diferite incat marile glorii din trecut risca uneori sa para ca niste mosneguti in inregistrarile din anii carierei lor. Jucatori precum McEnroe, Vilas, Borg, Nastase sau Wilander desi erau de un talent nemasurabil dau senzatia ca ar fi usor depasit din punct de vedere fizic de jucatorii de azi. Sigur, exista noi metode de imbunatatire a performantelor (vorbim de cele legale desigur), echipamentele ajuta si ele foarte mult, nu mai vorbim de timpul petrecut in sala de forta de fiecare.

Openul de anul asta din Australia a fost spectaculos, desi (ca de obicei in ultimul timp) niciunul dintre favoritii mei n-au evoluat cum mi-as fi dorit.
O sa incep intai cu tabloul feminin unde Sharapova a fost eliminata inca din primul tur desi mie mi-a dat senzatia in setul castigat de ea ca si-a cam regasit o buna parte din forma care a consacrat-o. Ana Ivanovic a iesit din cel de-al doilea tur. Va vine sa credeti ca au trecut doi ani de cand cele doua domnisoare jucau finala fotomodelelor in Australia? Anul asta altele au fost cele care au stralucit. De senzatie a fost revenirea dupa 20 de luni de inactivitate a belgiencei Justine Henin care a hotarat ca e plictisitor sa stai acasa si ca e mai misto acolo pe teren. Sunt complet de acord cu ea. Justine a ajuns in finala la capatul unor evolutii de-a dreptul impresionante pentru cineva care cica s-ar fi retras si nu mai evoluase de aproape doi ani intr-un turneu.

Ca intr-o poveste desprinsa parca din ce a trait Kim Clijsters la US Open anul trecut, Justine a ajuns pana in finala unde o astepta colosala de Serena Williams. De data asta din pacate, Justine n-a putut-o imita pe Kim si a pierdut in fata americancei in 3 seturi.



Totusi performanta belgiencei ramane remarcabila. Tineti cont...20 de luni! Serena castiga pentru a doua consecutiv si pentru a patra oara in total...mda...plictisitor! Alta chestie interesanta mi s-a parut faptul ca in semifinale am putut vedea doua reprezentante ale Chinei - Na Li si Jie Zheng. Amandoua au pierdut in fata celor doua care aveau sa joace finala.

Asaaa. Tabloul masculin. Rafael Nadal a inceput binisor dar e vizibil inca afectat de toate schimbarile prin care a trecut anul trecut. Dupa accidentarile repetate la genunchi, s-a hotarat ca el sa mai piarda din greutate pentru a usura sarcina din picioare. Nadal a renuntat la bratele sale lucrate si la tricourile fara maneci. Problema e ca stilul spaniolului cerea greutatea pe care o avea el de la inceput, pentru ca este un stil agresiv, epuizant. In momentul de fata Nadal are probleme in a-si combina modul de a juca cu actuala greutate. De-aici si evolutiile mai putin convingatoare din ultimul timp. Aparent in sfertul jucat cu Murray il apucase o noua durere de genunchi. Nasol, ce sa zic.

Ziceam de Murray...bla bla bla...Murray...bla bla bla. A ajuns in finala in stilul caracteristic...joc plictisitor si pe-alocuri chiar enervant. Djokovic...bla bla bla...plictisitor...bla bla bla...a pierdut in fata lui Tsonga! Asa! Mi-a placut cum a jucat Tsonga in aceasta editie, asemanator cu 2008. A pierdut insa cu Federer. Federer a fost imperial, semn ca trece din nou printr-o criza de suprematie in care nimeni (cu exceptia lui Nadal poate) nu-l poate invinge. Cu doar 2 seturi pierdute in tot turneul, elvetianul a facut spectacol si cu Murray in finala.



3 seturi, dintre care doar in ultimul s-a jucat un tie-break disputat si cam asa as caracteriza finala. Federer a jucat fix cum ma asteptam sa o faca iar Murray continua sa-mi fie antipatic din cauza stilului plictisitor de a juca. N-am nimic cu el si recunosc ca e un jucator bun, dar ii lipseste charisma...ii lipseste acel ceva fara de care nu o sa castige prea curand vreun Grand-Slam, decat daca cumva nu participa Federer si Nadal la vreun turneu.

Au fost meciuri frumoase per-total, urmeaza acum o buna bucata de timp plina de turnee de Masters unde nivelul este la fel de ridicat ca in orice Grand-Slam. Noi sa fim sanatosi sa le vedem pe toate :)

Ah, Nadal e inca cel mai tare la mine in agenda :P

vineri, 15 ianuarie 2010

Invatamant si Sport

Tot am tinut sa comentez pe marginea faptului ca noii sau vechii incompetenti din Guvern s-au pus din nou pe facut tampenii.
Cea mai stupida chestie mi s-a parut unirea Ministerului Educatiei (da, ala care ne da fiori de fiecare data cand mai emite cate ceva) cu Ministerul Tineretului si Sportului. Rezultatul? De-a dreptul catastrofal. Baietii astia au facut o mare adunare inutila de balegar numita Ministrului Educatiei, Cercetarii si Dezvoltarii Tineretului si Sportului care desi mi-a luat mie un rand intreg sa-l scriu, te face sa-ti pui mainile in cap.

Asta cu Ministerul dedicat tineretului n-am vazut-o in aproape 19 ani de zile si probabil ca nici nu o vom vedea vreodata. Sportul e ca vai de el, nici nu mai are rost sa comentam...Dar de unde pana unde ideea genial de tampita de a uni Educatia cu Sportul? Cam ce legatura ar putea avea una cu alta? Sau e criza si baietii de la Guvern nu mai stiau de pe unde sa-si scoata suplimentele de bani?

Ministru este nenea asta pe numele lui Daniel Funeriu. Si cum nu putea sa nu vrea si el sa se faca remarcat in istoria tulburata a Ministerului Educatiei...a hotarat el ca ar fi mai bine sa nu se studieze decat maxim 6-7 materii in liceu, si maxim 2 ore de limba straina pe saptamana. Acum nu cunosc detaliile dar o chestie de genul asta ni s-a comunicat de catre profesori. In situatia asta imaginati-va cati profesori vor fi pusi pe liber si apoi cati idioti vor iesi de pe bancile liceului, pentru ca reducerea asta drastica a curriculumului categoric nu te face mai inteligent.
E adevarat ca m-am plans de cateva ori de cum e structurat programul materiilor in liceu, dar de-aici si pana la a introduce 6-7 materii mi se pare aberant.

Nenea Funeriu asta este si Minstru al Sportului asadar. Deci nu e indeajuns ca va macelari incontinuu nervii si emotiile a mii de parinti si copii pentru ceva timp, isi va bate joc (precum si inaintasii sai) si de sportul din Romania, care dupa cum va spuneam...e la pamant.
Suntem praf in aproape tot ce tine de sport, si nu ca ne-ar lipsi talentele, dar lipseste cu desavarsire initiativa de a crea conditii si o dezvoltare decenta pentru potentialii sau deja existentii sportivi din tara.
Tineti minte conditiile mizere in care se antreneaza inotatorii? Da, da poliloghia aia cu bazine descoperite in miezul iernii, apa neincalzita si pe alocuri cu rugina. Avusesem un participant la sarituri la trambulina care nu sarise niciodata la una adevarata, exersase in schimb in sala de sport pe niste saltele. Echipa de bob a Romaniei nu exersa decat pe prima portiune a pistei, pentru ca restul nu exista.
Si exemplele pot continua in aproape orice domeniu. Nici la fotbal, sportul exagerat de mediatizat nu se intampla mare lucru...dovada ca de aproape 8-9 ani de zile ne tinem nationala in doi jucatori.

GSP avusese o intiativa cu privire la atentia scazuta pe care o primeste sportul din partea statului. Si mi s-au parut penibili. GSP-ul ucide sportul in fiecare zi cu publicatiile lor idioate, cu stirile lor penibile si de trei lei si cu tot pupincurismul oferit bulelor de grasime ambulante care exista in asa zisa "lume a fotbalului". E ca si cum eu as arunca gunoaie pe jos ca dupa aia sa urlu in stanga si in dreapta ca statul nu aloca destule fonduri pentru protectia mediului. Penibili!

Sportul moare in Romania nu numai din cauza statului. Sigur, au o parte uriasa de vina, dar nu pe toata. Sportul moare in urma ignorantei totale pe care intreaga tara o are fata de domeniul asta. Pentru ca prea putini isi exprima sau sunt documentati in legatura cu sportul adevarat. Daca urmaresti zilnic Stirile de la ProTv, nu inseamna ca esti la curent cu sportul din Romania, inseamna ca te uiti la un fel de jurnal monden al unor indivizi dubiosi care in general nu prea au tangente cu ce inseamana sportul.
Cat de ciudat e sa-i auzi pe jurnalisti cum macane la cum "s-au facut de ras" hambalistele la Mondiale, in contextul in care ei pupa in fund la greu pe asa-zisii sportivi fotbalisti. Si din cauza unor astfel de personaje, tot poporul traieste si consuma dupa aceeiasi mentalitate. Toti vor sa citeasca despre iubita fotbalistului x, sau ce masina si-a luat y, sau unde si-a petrecut concediul z. Majoritatea ar prefera sa vada un bambilici de meci intre Steaua si Avantu Prabusirea decat un meci de titlu mondial a lui Lucian Bute.

De cand s-a terminat turul campionatului la noi, te-ai astepta sa mai dispara imbecilitatile astea de stiri despre care va tot vorbesc. Dar culmea, ele sunt la fel de multe desi in esenta...nu se intampla absolut nimic nou sau de interes real. Si culmea, cand intr-adevar se intampla ceva interesant pe plan fotbalistic (vezi Cupa Africii pe Natiuni), ei ignora aproape total asta, nededicand mai mult de 2 minute pentru acest subiect.
Dar in schimb putem vedea ce-ai mai facut Gigel, Mirel, Dorel si alti cretinei care mai dau din cand in cand cu piciorul in minge, sau cu banul pe sus la vreun club.
Cel mai citit ziar/site de sport din Romania...mi-ar fi si jena sa formulez un asa titlu cand nici macar nu ma ocup cu sportul.
Le-as propune eu unul nou : cel mai citit ziar de stiri mondene din fotbalul romanesc. Asa mi s-ar parea cel mai corect.

Da, sunt de vina si politicienii pentru situatia asta nasoala din sport, dar principalii vinovati suntem noi. Pentru ca la infinit consumam rahatul ce ne este pus pe tava de asa-zisii jurnalisti sportivi.
Cat despre invatamant...nu mai zic nimic. Mai am putin si scap, dar mi-e mila de cei care vin dupa mine...

P.S. Nu-l uitati pe Eminescu...azi e ziua lui. Trei poezioare de dragul zilei nu strica, nu?

luni, 30 noiembrie 2009

Barcelona 1 - 0 Real Madrid


Am asteptat cu multa nerabdare meciul asta pentru ca amandoua echipele aratasera forme relativ bune pana acum. Amandoua mergeau cap la cap pentru primul loc si bineinteles...aveau fiecare pe cei mai in forma jucatori ai momentului - Messi respectiv Ronaldo.
Partida a avut in general un ritm bun dar nu i-as spune spectaculoasa. Real mai are inca mult de munca pana la a deveni cu adevarat o echipa, si cred eu ca asta a facut diferenta aseara. Asta si Carles Puyol. Capitanul Barcei a facut o partida incredibila in aparare. Frustrant pentru cineva ca mine (admirator al madrilenilor) dar trebuie sa recunosc - omul a facut un meci mare.

In rest n-ar fi cine stie de remarcat la vreun jucator anume. Real Madrid a dominat in prima repriza si au avut niste ocazii imense. Ronaldo, Higuain si Marcelo au avut in mai multe randuri ocazia sa inscrie dar pe-acolo s-au aflat fie Valdes fie mai-sus mentionatul Puyol. In a doua parte, catalanii au accelerat putin jocul si i-au pierdut pe drum pe madrileni. Ibrahimovic a inscris dintr-o pozitie care a fost usor off-side, dar conteaza mai putin, cursul jocului era evident in favoarea Barcei. Si de asemenea ma indoiesc ca veti auzi enspe mii de proteste din partea jucatorilor, antrenorului sau conducerii lui Real asa cum fac taranoii astia din Romania. Poate ca ar trebui sa se concentreze mai mult pe fotbal si mai putin pe pretentii stupide de la arbitrii.

Pe tema asta tin sa remarc un moment in care Dani Alves, extrema de la catalani a fost fluierat pentru un fault. Jucatorul s-a rastit la tusier, moment in care tusierul a devenit efectiv amenintator si a tipat spre el, mai sa-l loveasca cu fanionul. Alves a tacut din gura si a continuat jocul. Eu cred ca asa ar trebui sa fie si arbitrii de la noi, dar probabil ca nu-si permit de frica bulelor de grasime care stau in tribune si se dau mari specialisti.



Revenind la meci, Real a incercat sa forteze dar apararea Barcelonei a fost ireprosabila, ba pe final (ramasi si in 10 oameni) au fost cat pe ce sa mai inscrie o data. S-a terminat partida cu multe contre dar nicio sansa cu adevarat reala pentru madrileni. La amandoua echipe le-a lipsit un lider in teren. Probabil ca atat la Barca cat si la Real sunt prea multe vedete, prea multi mingicari si e greu sa desemnezi pe cineva. Sa fie Messi? Sau Henry? Pai si Iniesta? Si Xavi ramane pe dinafara? Sau... C.Ronaldo, nu? Ah, dar e si Kaka'? Offf...acum si Benzema?
E greu, e greu sa ai atatia jucatori de valoare, dar daca gasesti echilibrul poti deveni cel mai bun din lume si culmea ca Barca chiar a aratat asta sezonul trecut.



In final nu pot decat sa sper ca favoritii mei - Real Madrid - vor juca mai bine decat o fac in momentul asta pentru ca merita si ei sa revina la nivelul acela pe care l-au cam parasit din 2003 incoace. Sigur - au luat 2 titluri dar pentru ei mai importante sunt doua lucruri - Uefa Champions League si El Classico.

joi, 22 octombrie 2009

Una scurta in loc de 3...

Of...saptamana aglomerata. Mai aglomerata decat m-as fi asteptat.
Hai sa pun in revista cam ce s-a mai intamplat, respectiv ce se va intampla.

Am fost luni la un majorat. Da, exact! Lunea! Si a fost original si a fost spectaculos, a fost placut, m-am distrat...bine, poate un pic prea mult :D . Dupa aia mi-a luat doua zile sa-mi revin la forma initiala. Ok, asta n-a fost la fel de placut.

Am urmarit super-incantat marti seara cum Unirea Urziceni i-a snopit in bataie (fotbalistic vorbind, desigur) pe cei de la Glasgow Rangers chiar pe Ibrox Stadium (Scotia) cu scorul de ! 4-1 ! Impecabil jocul echipei romanesti. Dan Petrescu s-a nascut pentru a-i bate pe britanici si a aratat inca o data chestia asta, chiar inainte de a se disputa partida. Urziceni-ul i-au facut pe Rangers la absolut orice capitol. Un joc exceptional prestat de campioni, sper sa nu fie si ultimul de acest fel (dupa modelul CFR si Steaua).
E oficial, de azi sunt simpatizant urzicenist :)
E frumos ca dupa o aberatie de genul Serbia - Romania avem un eveniment atat de frumos. Dar asta se datoreaza unor jucatori impresionanti si a unui antrenor care stie ce are de facut. Bravo lor!

Maine plec la Arad la Festivalul International de Teatru Francofon. Site-ul evenimentului este aici. Se pare ca vom juca in prima zi (duminica). Nasol, dar asta e...restul saptamanii rezervate evenimentului va fi oricum relaxant pentru noi. O sa luam un tren care o sa faca in jur de 24 de ore pana in Vestul tarii. Asta daca nu cumva CFR-ul (si de data asta n-are treaba cu fotbalul) sau Mama Natura (mnu, nici cu Dan Negru n-are treaba) or sa ne faca o surpriza neplacuta.
In principiu (din nou, cu trenurile in Romania totul este plin de variabile) ma voi intoarce sambata pe 30. Ma indoiesc ca o sa mai prestez ceva in scris pe-aici pana atunci so...take care!

Like duh, normal ca va las cu multa muzica pana atunci :



Blind Guardian - The Bard's Song (In The Forest)





The Agonist - Thank You Pain




Children of Bodom - In Your Face

vineri, 18 septembrie 2009

US Open 2009

Am urmarit ultimul grand-slam al anului in cel mai atipic mod. Am vazut, asa cum n-am facut niciodata, majoritatea meciurilor din primele runde inferioare difuzate pe Eurosport. Si cand a venit vremea finalelor, le-am ratat pe amandoua.

La feminin mi s-a parut ca a avut loc spectacolul cel mai extraordinar. Chiar cu putin inainte sa devin eu foarte interesat de tenis, Kim Clijsters se retragea din circuit din pricina unei accidentari. Tin minte si acum ca presa spunea despre ea ca e o mare jucatoare care se retrage prea devreme. Intre timp ea a facut si un copil ca sa revina la doi ani dupa anuntarea retragerii.
Si ce revenire a fost! Ascultam impresionat cat de bine juca in turneele preliminare Flashing Meadows-ului. Pentru ca in momentul in care a inceput sa joace la New York sa nu o mai poate opri nimeni. Impresionant mi s-a parut cum le-a invins pe rand pe surorile Williams pentru ca in finala sa nu dea vreo sansa Carolinei Wozniacki.
A fost ca un basm. Jucatoare fortata sa se retraga din activitate revine si invinge rand pe rand toate adversarele si cucereste un grand-slam - cu atat mai impresionant cu cat a participat la turneu primind un wild-card de la organizatori.
Intr-adevar Kim are un stil de joc greu de egalat si asta s-a vazut. Mi se pare in schimb trist ca cele 3-4 jucatoare de care eram mai interesat au jucat foarte modest. Sharapova, Ivanovic, Carstea si Jankovic, toate au fost eliminate timpuriu din competitie.



La masculin spectacolul a fost garantat si nici aici nu au exista surprize. Favoritii s-au mentinut binisor. Supraevaluatul (parere personala) Murray a pierdut in fata lui Cilic, care apoi a pierdut la randul sau surprinzator in fata lui Del Potro (spun asta pentru ca la un moment dat croatul avea o perioada excelenta in joc). Favoritii mei Nadal si Federer au jucat pana la un punct aproape de perfectiune. Nadal s-a oprit in semi-finale, invins de marea surpriza Del Potro.
A fost un an care a inceput aproape perfect pentru spaniol se termina socant de slab. Accidentarile s-au tinut lant de el. Revenit dupa accidentarea de la Roland Gaross (care l-a tinut departe de Wimbledon) Rafa a practicat un joc ok, dar fizic mie mi s-a parut ca nu arata prea grozav, dovada ca si slabise foarte mult si alura sa fizica era foarte diminuata. A pierdut relativ usor in fata lui Del Potro si incheie 2009 cu doar un grand-slam. Nu e rau, dar asteptarile erau mai mari de la el. Din pacate intre timp a pierdut si prima pozitie din clasament.
Federer a fost imperial...cel putin pana in finala. N-am vazut finala dintre el si Del Potro (ora tarzie, scoala a doua zi) dar am fost socat sa aud cum ca argentinianul a cucerit primul lui turneu de grand-slam.

Bravo lui! Intr-adevar e un jucator interesant, poate viitor rival pentru cei doi giganti ai momentului. Sunt si acum uimit ca a castigat, pentru ca Federer jucase efectiv perfect pana atunci, dar asta inseamna ca Roger nu a avut un adversar care sa se dea gata cu una cu doua.



Si cam asta a fost cu tenisul la nivel foarte inalt anul asta. Mai urmeaza cateva turnee de Masters anul acesta, inclusiv un Turneu al Campionilor la final - ceea ce ar trebui sa fie interesant cu atatia jucatori promitatori intrati in cursa intre binecunoscutii granzi. Intre timp Nadal ar face bine sa nu mai poarte tricouri asa gay (ca ala de la Paris) si sa se puna pe mancat ca nu-i prieste fizicul asta. In rest...numai de bine :)

luni, 7 septembrie 2009

Bringing down the house

Cate lucruri se pot intampla in acelasi timp in decurs de o zi?

Brusc parintii mei au hotarat ca trebuie facuta nu-stiu-ce renovare in casa, si s-au hotarat sa inceapa cu propria mea camera! Totul a fost ridicat cu fundul in sus si pregatit pentru varuieli, parcheteli (le inventez pe parcurs) si alte chestii de genul asta. Si na, nu zic ca nu o sa fie frumos la sfarsit, dar as fi preferat sa fiu plecat undeva departe cand se faceau modificarile astea. Macar daca m-ar fi avertizat.

Cum au inceput mutarile, cum a cazut netul. Si cum mi-am improvizat eu un locsor pentru PC-ul pe biroul mamei (multumesc providentei ca nu are decat un laptop si o imprimanta si nu ditamai animalul de computer cum am eu) si asa m-am gasit eu fara vreo ocupatie reala. Si asa am inceput eu sa ma joc din nou dupa vreo...6-7 luni - The Elder Scrolls IV : Oblivion, si sa citesc foarte mult, asta daca reusesc sa-mi gasesc cartile pe care le aveam in plan (biblioteca a fost si ea saltata din loc). Ah, e atat de urat sa nu ai lucrurile tale perfecte, in locurile lor perfecte in (dez)ordinea lor perfecta. Partea trista e ca nu am unde sa cant la electrica asa ca pentru o vreme o sa ma intorc la acustica...de fapt ar putea sa-mi prinda bine!

Am terminat intre timp Soaptele, dupa ce am lucrat multisor la ea. Sa ne aducem aminte...din Noiembrie 2008 pana in Ianuarie 2009. Apoi a urmat o pauza...am reinceput in Iunie si am terminat pe 3 septembrie.
Intre timp a venit si netul, asa ca urmeaza sa postez un capitol (urmatoarele saptamana viitoare, ca sa nu i se urce cuiva la cap cu prea mult citit :) ) din "minunata" nuvela care intamplator are mai multe pagini in Word decat au avut Regatele (luate individual) - culmea, asta s-a vrut de la inceput o nuvela (adica ceva mai scurt) in timp ce Regatele au fost intotdeauna pentru mine niste romane. Mda...varsta si progresul in arta aberarii isi spune cuvantul. M-am gandit asa conceptual la o coperta pentru Soapte...bineinteles, nimic original - dar eu cred ca se potriveste - va las sa ghiciti si ce este (indiciu : coperta de album) :


A inceput US Open-ul! Super-spectacol pana acum. Sharapova e out, Sorana Carstea e out, Venus Williams e out! La masculin nu a prea fost eliminat vreun favorit (inca). Am urmarit aseara duelul dintre fosta lidera mondiala - Kim Clijsters si Venus Williams si spun fara urma de indoiala ca a fost cel mai frumos meci de feminin pe care l-am vazut eu dupa mult, mult timp. Belgianca, revenita dupa o retragere de doi ani a jucat pur si simplu superb in fata unei jucatoare care din punctul meu de vedere nu cunoaste perioade slabe, poate doar adversarele ei au perioade mai bune (la fel si sora-sa) decat de obicei. Spectacol si lovituri demne de un Grand-Slam. Nu stiu de ce am senzatia ca daca Kim a trecut de Venus, trece in momentul asta de oricine. La masculin se stie - Vamos Rafa!

Chestia misto aici la Constanta e ca se simte din plin toamna. Ploua din ora-n ora, afara e racoare dar nu frig - poate ca sunt ciudat, dar ma bucur! Ma saturasem de caldura, de aglomeratia turistilor (no offense) si sa transpir in timp ce stau in casa si fac nimic. Vacanta a intrat si ea pe ultima suta - s-a confirmat intre timp ca dam 3 probe la BAC - ce sa spun...totul e dragut.

Cam atat.

luni, 31 august 2009

Fotbalul - spectaculos intr-o clipa, jenant in urmatoarea

In dimineata asta am descoperit si eu ca de fapt august are 31 de zile. Deci ar mai fi inca o zi de vara...desi termometrul meu arata in jur de 25 de grade fata de cele 29 fata de ieri. Toamna ne da tarcoale. Dar ma rog, sa trec la subiect:

Am urmarit foarte surprins saptamana trecuta cum au evoluat o parte din echipele romanesti in competitiile europene - mai exact in Europa League (n-am inteles de ce nu-i mai zice Cupa UEFA, suna mai simplu si e mai greu de confundat cu UEFA Champions League...ma rog). Pe cine de ceva timp nu ma mai satisfacea fotbalul romanesc. Si pe buna dreptate - avand in vedere ca 70-80 % din ce se da la televizor este un scandal si restul vrea sa fie fotbal. In continuare nu inteleg de ce tot apar patronii si actionarii la televizor si ce treaba au ei mai exact cu fenomenul sportiv de trebuie sa li se ceara parerea de trei ori pe zi.

Si dupa ce ca apar prea mult la televizor, majoritatea sunt incredibil de penibili si in mare nu stiu decat sa se planga. Mereu ii fura arbitrii. Dar mereu. Aproape niciodata n-am vazut pe cineva ca a zis - da, sunt un idiot, nu ma pricep la fotbal, dau salarii prea mari la niste mediocrii si efectiv n-avem echipa. Nu. Ei mereu sunt furati.

Dar toata chestia asta se datoreaza presei - au distrus orice ar fi putut fi frumos la sportul asta in Romania. Puteti observa asta peste tot - la televizor (pana si TVR-ul s-a protevizat), in ziare (Gazeta Fotbalului si ProFotbal conduc detasat la penibil) si tot asa. E trist cand niste pseudo-ziaristi fac lozinci de genul "ne pasa de sport - poate prea mult" si ei de fapt tot ce fac e sa disece complet aiurea niste declaratii ale unora care n-ar trebui intervievati atat de des sau vreodata. Putini dintre ziaristii aia mai stiu ce-i ala un tenis, un atletism, un baschet, un canotaj. De fapt am impresia ca nici macar de fotbal nu mai au habar. Doar de scandal si mondenitati.

Dar m-am mai plans de multe ori pe tema asta. Oricum nimeni nu realizeaza, si sunt mii de oameni care se complac. Le place ce vad in presa - nu le pasa de altceva decat de mizeria de fotbal.

Mi s-a parut totusi interesant cum au jucat echipele romanesti pentru Europa League. In special Dinamo, am fost foarte suprins in privinta lor. Dupa ce ca nu au cu adevarat o echipa, ci doar niste jucatori cu poate prea multe ifose si prea multi bani, mai erau si cu moralul la pamant dupa ce cretinii aia intrasera pe teren. Au pierdut in tur, acasa cu 3-0. Dar ce au facut in retur mi se pare de-a dreptul remarcabil. Sa egalezi la 3 in deplasare si sa reusesti sa bati la penalty-uri este cu adevarat ceva greu de atins. Nu vorbim de nivelul adversarului. Pana la urma era aceeasi echipa care le daduse doua goluri in tur. Revenirea a fost spectaculoasa si de mult n-am mai simtit un asa entuziasm in legatura cu o echipa romaneasca. Sigur, Slovan nu sunt niste giganti in fotbalul european, dar in tur fusesera indiscutabil mai buni! Castigasera...Dinamo a aratat ca desi n-are echipa, are un pic de orgoliu si atitudine. Si a fost indeajuns incat sa ofere o mare surpriza.

CFR, Steaua, Timisoara (indirect din UCL) au mers si ele in grupele competitiei. Si a urmat marele si eternul derby bucurestean asa cum nu se plictisesc niciodata cliseisticii astia din presa sa numeasca duelul dintre Steaua si Dinamo. Am facut marea greseala sa ma uit. Am fost de-a dreptul dezamagit si scarbit din nou. Prea putin fotbal si prea mult judo. Cel putin asta am vazut eu, ca odata la 2-3 minute jucatorii celor doua echipe se ciocneau in cele mai stupide faulturi posibile. Urat - urat de tot. Nu stiu de ce ar fi meritat vreuna dintre ele sa castige - daca ar fi fost posibil, n-as fi dat puncte la nimeni la cat de urat au jucat. A fost chiar jenant comparat cu ce facusera ambele echipe la mijlocul saptamanii.

Transmisia...transmisia a fost si mai mizerabila. Inteleg ca e criza si probabil ca astia de la Antena cu tot cu GSP-ul lor sunt morti de foame, dar e aproape imposibil sa te uiti la un meci cand vezi zeci de animatii publicitare dansand pe ecran, plus bara aia neagra unde Maricica ii spune lui Viorel sa o sune dimineata si ca ea tine cu Rapid, desi la tv se joaca altceva. Vreau sa vad eu la o televiziune din strainatate, la un mare derby asa cum se vrea duelul asta - o astfel de transmisie. In plus, am observat ca e prea greu pentru astia de la grafica sa puna si ei rezultatul intr-un colt de ecran sa stii eventual cine joaca si cat naibii mai e scorul. Dar cum e mai bine, sa fii penibil sau sa fii eficient?

Am trait pentru cateva zile cu impresia ca poate fotbalul romanesc se schimba, prin mici surprize ca cele produse saptamana trecuta. M-am inselat. E acelasi namol, aceeasi mizerie. Din pacate, nu cred ca se va schimba prea curand.

Dar exista si lucruri mai bune pe lumea asta. Mai are putin si incepe US Open-ul si Rafael Nadal revine! Vamos Rafa!

marți, 7 iulie 2009

Wimbledon 2009

Sa fiu eu foarte pretentios? Posibil. Pur si simplu nu m-am putut uita la Wimbledonul de anul asta, cu exceptia finalei. De ce ? Pentru ca ma plictisea sau...in principiu, cred ca absenta lui Rafael Nadal m-a lasat rece pentru restul turneului. Stau si ma gandesc ca mie a inceput sa-mi placa tenisul pe cand vazusem prima finala la Roland Garros dintre Rafa si Federer. Cred ca la mine totul are legatura cu spaniolul.

Nu neg ca tenisul este spectaculos si exista meciuri memorabile si fara Nadal, dar de data asta nu prea au fost.
Dupa o infrangere destul de surprinzatoare la Paris, Nadal nici macar nu a mai participat la turneul londonez. Cauza? Se pare ca o accidentare serioasa. S-au vehiculat zvonuri cum ca s-ar si retrage. Si restul e istorie...

Mi s-a spus ca e necugetat sa gandesti asa, dar eu si la Roland Garros am spus la fel...daca Nadal a iesit din competitie, considerati ca turneul ala va fi castigat de Federer. Rareori se intampla altfel. De fapt s-a intamplat doar o data in ultimii ani...Australian Open in 2007...au fost Djokovic si Tsonga in finala, si pe-atunci Rafa nu era foarte pregatit pe hard si Federer revenea dupa o boala.
In momentul in care am auzit ca Nadal nu participa mi-am spus : astept sa vad cu cine joaca Federer in finala. Nu ca ar conta. Oricum va castiga. Se pare ca am avut dreptate.



Destul de surprinzator ca in finala a ajuns americanul Andy Roddick. Ca stil, eu stiam ca tipul asta are serviciu si atat. In momentul in care reuseai sa rezisti serviciului lui, meciul era ca si castigat. Eh, intre timp omul a mai invatat cate ceva, si asta l-a adus din nou la un nivel inalt. Chiar am fost surprins sa vad ca se misca foarte bine pe teren. A muncit mult in turneul asta, dar chiar si asa - pur si simplu nu este destul de bun incat sa-l bata pe Federer intr-o finala de Grand-Slam. Poate un masters, poate o semifinala, un sfert...poate. Dar in finale se stie...nu te cheama Nadal, nu-l bati pe Federer. E stupid ceea ce sustin? Eh, verificati statisticile. Ele nu mint. Pana una alta, vesnicele sperante de teapa lui Djokovic si Murray continua sa esueze prin semifinale sau chiar mai devreme.



Elvetianul si-a adjudecat cea de-a 6-a reusita la Wimbledon, nu pentru ca ar fi jucat neaparat mai bine decat Roddick. Dupa 5 seturi (ultimul terminat 16-14 - a durat 95 de minute) nu se poate spune ca unul a fost mai bun si altul nu. Dar per total Federer este un jucator mai bun. Nu neaparat cu ce a aratat in finala, ci din punct de vedere al palmaresului si reputatiei. Foarte posibil ca el sa fie cel mai bun tenismen din istorie. Cine stie...
De altfel, Roger a redevenit nr.1 mondial la un an dupa ce pierduse locul in fata lui Rafa.

Nu vreau sa comentez foarte mult asupra meciului, pentru ca m-am chinuit foarte mult sa ma uit. In fiecare an ma rog sa nu mai fie transmis Wimbledonul de cretinii aia de la Sport.Ro dar nu se intampla niciodata. Efectiv m-am saturat sa dea publicitate si sa nu vad schimburi intregi pentru ca trebuie ei sa dea un breaking-news cu ce cacat au mai facut ratatii aia din fotbalul romanesc, macar de-ar fi fost efectiv despre fotbal, dar nici atat - era despre vacantele patronilor...vacantele patronilor? Ce treaba are asta cu sportul?
Revenind, odata ca m-a enervat postul, dar comentariul a fost sub orice critica. Cristian Tudor-Popescu e un idiot. Eu stiam deja, dar de data asta m-am convins pe vecie. Dupa ce ca e prost de bubuie la cum vorbeste despre tenis si n-are nicio tangenta cu comentariul la acest sport, mai are si stilul ala infect de a se exprima. Are in voce o superioritate si o falsitate de-a dreptul scarboasa. Mie omul imi face sila. Plus ca remarcele sale sunt total nepotrivite pentru un comentator (care ar cam trebui sa fie impartial). Efectiv m-a enervat tot meciul. Uneori dadeam volumul pe mut pentru ca efectiv nu puteam sa mai ascult. Langa el l-au asezat pe zapacitul ala de comentator constant de la Sport.Ro si a iesit un mare fas!



La feminin nu m-am uitat chiar deloc - Sharapova, Ivanovic si S.Carstea au iesit destul de timpuriu din turneu. Sorana in special a jucat cu una care eu as fi inscris-o la turneul masculin la cum lovea (Azarenka cred ca o cheama pe...domnisoara). In rest, nu ma prea pasioneaza celelalte jucatoare - Safina, Dementieva, Kutznetsova, surorile Williams...or fi jucatoare bune, dar mie pur si simplu nu-mi plac ca stil. In fine, finala a avut loc intre Venus si Serena. A castigat Serena. Anul trecut luase Venus. Ce familie fericita!

Ma rog sa revina Nadal si zvonurile legate de retragerea sa fie doar zvonuri. Daca nu, va urma o noua perioada de suprematie a lui Federer (si nu, nici Djokovic nici Del Potro si nici Murray nu-i pot face fata).