Sunt un ciudat. Astazi ma bucur ca s-a terminat vacanta. Nu pufaiti intrigati, n-ati avut saptamana pe care am avut-o eu. A fost daca nu cea mai proasta din viata mea...cel putin intra in top 5.
Dupa ce ca numai vacanta nu a fost cu du-te vino-ul de la cursurile auto...stateam toata ziua crispat, pregatindu-ma sa plec...pentru 2 ore. Tot timpul sedintele cadeau in mijlocul zilei, deci n-aveai chef de nimic nici inainte si nici dupa.
Intre timp, tata a mai cazut o data victima crizei financiare. Dupa ce cu ceva vreme in urma a trebuit sa inchida unul dintre magazine (a ramas cu unul), zilele trecute i-au luat masina (care era in leasing) - just like that! Sanse de recuperare egale cu zero. Sa stai sa-ti plangi de mila (sau mai rau, sa-ti planga altii) n-are rost. Strangi din dinti si mergi mai departe. Doar ca e ca si cum i s-ar fi luat pamantul de sub picioare...
In saptamanile care urmeaza vin de-a valma examene (ECDL, CAE, auto - cam peste o luna), repetitii teatru (explic si asta cat de curand)...dar macar o sa fiu la scoala in timpul asta. Aparent e mai rau, dar prefer sa stau la scoala si sa "injur" si sa ma enervez pe-acolo decat sa stau acasa si sa nu injur pe nimeni. Se poate mai ciudat de-atat?
Cred ca o luam razna daca nu ascultam muzica in fiecare secunda libera pe care o aveam. Fie de la chitara, fie de la boxe. Agresivitatea celor de la Bullet for My Valentine are efect calmant pentru mine...e uimitor ce terapeutice sunt melodiile lor pentru mine. Baietii sunt heavy, rapizi, tipa...si pe mine ma relaxeaza.
Si pentru ca tot am ajuns la muzica (tipete in principal :D ) ... astazi , 6 februarie este Ziua Bob Marley. 64 de ani de la nasterea legendei. Cei din Bucuresti pot chiar sa sarbatoreasca intr-un fel aceasta zi. Se stie, se stie. Eu nu pot decat sa ma bucur de un No Woman No Cry de la mine de-acasa. Si imediat dupa...un Three Little Birds. Ah, si One Love! Multe. Mult Bob Marley!
(Bob Marley) - No Woman, No Cry
Asculta mai multe audio Muzica »
Bob Marley - Three Little Birds
Asculta mai multe audio Muzica »
Don't worry, about a thing...cause every little thing gonna be all right !
Sper...
vineri, 6 februarie 2009
luni, 2 februarie 2009
Australian Open 2009 - Finala
Vamos Rafa !
Ok, sa trecem peste cliseele - "2 sportivi adevarati care fac spectacol, 2 luptatori, meci incredibil, spectacol sportiv adevarat etc". Toata poliloghia de genul asta se poate rezuma in 3 cuvinte : Nadal vs Federer.
Spre rusinea mea, singurul meci cap-coada pe care l-am vazut de la Australian Open 2009 a fost finala masculina. Pur si simplu nu am gasit timp sa le vad pe celelalte, dar hei...finala nu a dezamagit - s-au intalnit cei mai buni.
Deeeci. S-au regasit pe teren Nadal cu Federer. Finala. Grand-Slam. Nr1 vs Nr2. Rezulta...spectacol total.
Ce as putea sa povestesc? Zecile de faze superbe pe care le-au facut amandoi. Rasturnarile spectaculoase de situatie, cand nu mai stiai cine pe cine conduce? Recuperarile incredibile ale lui Nadal? Vesnicul imperialism aratat pe teren a lui Federer? Pentru mine, unul - mare fan al duelurilor dintre cei doi - a fost un meci obisnuit, dar departe de a nu fi fenomenal.

Poate ca nu s-a jucat cu aceeasi intensitate ca la Wimbledon, anul trecut. Se ajunsese acolo la un joc cu garda jos. Meciul de ieri a fost mai echilibrat, mai calculat tactic. Dar au fost momente epice, momente greu de uitat. Reveniri reciproce, break-uri, rebreak-uri, faze dramatice - nu a lipsit nimic. A fost un meci perfect, incheiat pana la urma cu victoria lui Rafael Nadal. E clar, spaniolul a avut si tot are ac de cojocul lui Federer. Probabil ca nu dupa foarte mult timp si Nadal va avea pe cineva, asa cum elvetianul l-a avut pe el. Si tocmai de-asta e frumos tenisul.

Spunea cineva de pe forum ca e pacat de Federer ca la nivelul lui, nu a reusit sa cucereasca Roland Gaross-ul pana acum. Tin sa-i dau dreptate, dar e posibil ca la un moment dat Nadal sa nu mai ajunga in finala, si atunci pun pariu ca elvetianul va castiga si-si va completa palmaresul.
Una peste alta, cei doi nu au dezamagit nici de data asta. Ne-au tinut lipiti de televizor cu orele inca o data. Nu putem decat sa numaram saptamanile pana la Grand-Slamul de la Paris. Desi nici eventuale meciuri in turneele de Masters nu sunt de lepadat.

La feminin, Serena Williams a desfintat-o pe Dinara Safina si tare mi-e frica sa nu urmeze o noua perioada de suprematie a surorilor. Sunt niste jucatoare bune, dar chiar nu-mi place sa le vad castigand...
Ok, sa trecem peste cliseele - "2 sportivi adevarati care fac spectacol, 2 luptatori, meci incredibil, spectacol sportiv adevarat etc". Toata poliloghia de genul asta se poate rezuma in 3 cuvinte : Nadal vs Federer.
Spre rusinea mea, singurul meci cap-coada pe care l-am vazut de la Australian Open 2009 a fost finala masculina. Pur si simplu nu am gasit timp sa le vad pe celelalte, dar hei...finala nu a dezamagit - s-au intalnit cei mai buni.
Deeeci. S-au regasit pe teren Nadal cu Federer. Finala. Grand-Slam. Nr1 vs Nr2. Rezulta...spectacol total.
Ce as putea sa povestesc? Zecile de faze superbe pe care le-au facut amandoi. Rasturnarile spectaculoase de situatie, cand nu mai stiai cine pe cine conduce? Recuperarile incredibile ale lui Nadal? Vesnicul imperialism aratat pe teren a lui Federer? Pentru mine, unul - mare fan al duelurilor dintre cei doi - a fost un meci obisnuit, dar departe de a nu fi fenomenal.
Poate ca nu s-a jucat cu aceeasi intensitate ca la Wimbledon, anul trecut. Se ajunsese acolo la un joc cu garda jos. Meciul de ieri a fost mai echilibrat, mai calculat tactic. Dar au fost momente epice, momente greu de uitat. Reveniri reciproce, break-uri, rebreak-uri, faze dramatice - nu a lipsit nimic. A fost un meci perfect, incheiat pana la urma cu victoria lui Rafael Nadal. E clar, spaniolul a avut si tot are ac de cojocul lui Federer. Probabil ca nu dupa foarte mult timp si Nadal va avea pe cineva, asa cum elvetianul l-a avut pe el. Si tocmai de-asta e frumos tenisul.
Spunea cineva de pe forum ca e pacat de Federer ca la nivelul lui, nu a reusit sa cucereasca Roland Gaross-ul pana acum. Tin sa-i dau dreptate, dar e posibil ca la un moment dat Nadal sa nu mai ajunga in finala, si atunci pun pariu ca elvetianul va castiga si-si va completa palmaresul.
Una peste alta, cei doi nu au dezamagit nici de data asta. Ne-au tinut lipiti de televizor cu orele inca o data. Nu putem decat sa numaram saptamanile pana la Grand-Slamul de la Paris. Desi nici eventuale meciuri in turneele de Masters nu sunt de lepadat.
La feminin, Serena Williams a desfintat-o pe Dinara Safina si tare mi-e frica sa nu urmeze o noua perioada de suprematie a surorilor. Sunt niste jucatoare bune, dar chiar nu-mi place sa le vad castigand...
vineri, 30 ianuarie 2009
Megadeth, Megadeth, Aguante Megadeth !
Nu ma dau in vant dupa Megadeth. Au cateva melodii interesante dar cam atat. Mustaine e in schimb un chitarist talentat, dar frustrat care intotdeauna va regreta ca a fost dat afara din Metallica pentru ca stie ca intotdeauna Metallica va fi peste Megadeth.
E pacat ca adopta de zeci de ani atitudinea asta cand are concerte de genul asta :
Acum serios, publicul este nebun! Criminal de nebun! Criminal de nebun si senzational. Auziti-i cum striga...cantecul devine special si uit pentru o clipa ce idiot este Mustaine.
Megadeth - Symphony of Destruction (Megadeth, Megadeth, Aguante Megadeth)
E pacat ca adopta de zeci de ani atitudinea asta cand are concerte de genul asta :
Acum serios, publicul este nebun! Criminal de nebun! Criminal de nebun si senzational. Auziti-i cum striga...cantecul devine special si uit pentru o clipa ce idiot este Mustaine.
Megadeth - Symphony of Destruction (Megadeth, Megadeth, Aguante Megadeth)
joi, 29 ianuarie 2009
School is fired !
Pentru o saptamana, dar trebuie sa apreciem si putinul asta. Personal, de cand ma intorsesem din vacanta de iarna, am numarat zilele pana cand am putut spune : sfarsitul semestrului.
Bineinteles ca si noi, ca toti elevii tarii, am alergat ca niste idioti dupa note in astea 3 saptamani, doar pentru ca pe tot parcursul semestrului am avut ore in care s-a taiat frunza la caini. La final tot noi suntem vinovati ca nu aveam note (de mi-ar fi lasat catalogul 2 minute, sa fi vazut ce note aveam...glumesc).
Semestru care tocmai s-a sfarsit a fost...cat se poate de banal. Nimic neobisnuit sau diferit fata de anii trecuti. Ai 3 zile in care ajungi acasa rupt de oboseala si alte 2 care sunt de relaxare. Tipic orarului calinescian (adica facut cu picioarele). Pana la urma trebuie sa apreciem cand avem engleza, franceza, latina, romana si spaniola una dupa alta, nu? Offf...
Ce ar mai fi de mentionat - prostia aia de uniforma. Este probabil singura problema a directiunii sa-i vaneze pe cei fara uniforma. Probabil si unica lor activitate din afara orelor in care predau.
Cu trezitul la 6:30 dimineata m-am obisnuit, e probabil mai bine asa.
Ca informatie...media mea generala este de 9.50 pe semestrul asta. Nu m-am omorat deloc cu invatatul si alte chestii de genul asta (ca de fiecare data) si am luat mai mereu fix aceeasi medie. Tot timpul se invarte pe undeva pe la 9.50. Asta numesc eu constanta.
Culmea ca totusi saptamana asta "libera" ar putea fi mai aglomerata decat una aflata in mijlocul semestrului. Am inceput cursurile pentru carnet, si desi prind destul de repede notiunile, nu pot sa ma las pe tanjeala. Vreau in acelasi timp sa citesc foarte mult (literatura adica :p) dar nu pot din cauza codului rutier.
De cateva luni merg la teatru francofon in calitate de..."actor". Pana la urma treaba a devenit foarte serioasa, astfel incat...eh, o sa va povestesc de asta alta data. Merita dedicat un articol intreg. O sa tot auziti de chestia asta de la mine, fiti siguri. Si da, inca urasc franceza, dar n-are treaba cu teatrul :D .
In momentul de fata simt ca "Soapte in Intuneric" este terminata. Nu, nu e terminata pe hartie, ci la mine in cap. Toate detaliile au fost asezate acolo pe creierel, mai ramane sa le dau drumul. Ce-mi lipseste? Timpul, evident.
Va aduceti aminte de asta? Mai exact de festival, ca filmul nu stiu daca e chiar de amintit. Cica participam din nou si desi mi-am zis ca nu ma mai bag decat la editare, presimt ca iar o sa fie un haos total si iar o sa trebuiasca sa fac mai multe chestii decat e nevoie.
Printre toate astea, ador sa pierd timpul zdranganind la chitara...uneori eficient, alteori nu. Important e ca-mi place, ca ma relaxeaza si ca ce repet constant reusesc sa invat si sa fac intr-un final la perfectie. Am mentionat ca mi-am cumparat pene Ibanez? :D
Ar mai fi ceva de povestit? Probabil ca da, dar cine-si poate aduce aminte acum? Asta ca sa va dau o idee despre ce se intampla cu mine cand bate vantul pe blog, forum s.a.m.d.
Sa ne auzim cu bine !
Bineinteles ca si noi, ca toti elevii tarii, am alergat ca niste idioti dupa note in astea 3 saptamani, doar pentru ca pe tot parcursul semestrului am avut ore in care s-a taiat frunza la caini. La final tot noi suntem vinovati ca nu aveam note (de mi-ar fi lasat catalogul 2 minute, sa fi vazut ce note aveam...glumesc).
Semestru care tocmai s-a sfarsit a fost...cat se poate de banal. Nimic neobisnuit sau diferit fata de anii trecuti. Ai 3 zile in care ajungi acasa rupt de oboseala si alte 2 care sunt de relaxare. Tipic orarului calinescian (adica facut cu picioarele). Pana la urma trebuie sa apreciem cand avem engleza, franceza, latina, romana si spaniola una dupa alta, nu? Offf...
Ce ar mai fi de mentionat - prostia aia de uniforma. Este probabil singura problema a directiunii sa-i vaneze pe cei fara uniforma. Probabil si unica lor activitate din afara orelor in care predau.
Cu trezitul la 6:30 dimineata m-am obisnuit, e probabil mai bine asa.
Ca informatie...media mea generala este de 9.50 pe semestrul asta. Nu m-am omorat deloc cu invatatul si alte chestii de genul asta (ca de fiecare data) si am luat mai mereu fix aceeasi medie. Tot timpul se invarte pe undeva pe la 9.50. Asta numesc eu constanta.
Culmea ca totusi saptamana asta "libera" ar putea fi mai aglomerata decat una aflata in mijlocul semestrului. Am inceput cursurile pentru carnet, si desi prind destul de repede notiunile, nu pot sa ma las pe tanjeala. Vreau in acelasi timp sa citesc foarte mult (literatura adica :p) dar nu pot din cauza codului rutier.
De cateva luni merg la teatru francofon in calitate de..."actor". Pana la urma treaba a devenit foarte serioasa, astfel incat...eh, o sa va povestesc de asta alta data. Merita dedicat un articol intreg. O sa tot auziti de chestia asta de la mine, fiti siguri. Si da, inca urasc franceza, dar n-are treaba cu teatrul :D .
In momentul de fata simt ca "Soapte in Intuneric" este terminata. Nu, nu e terminata pe hartie, ci la mine in cap. Toate detaliile au fost asezate acolo pe creierel, mai ramane sa le dau drumul. Ce-mi lipseste? Timpul, evident.
Va aduceti aminte de asta? Mai exact de festival, ca filmul nu stiu daca e chiar de amintit. Cica participam din nou si desi mi-am zis ca nu ma mai bag decat la editare, presimt ca iar o sa fie un haos total si iar o sa trebuiasca sa fac mai multe chestii decat e nevoie.
Printre toate astea, ador sa pierd timpul zdranganind la chitara...uneori eficient, alteori nu. Important e ca-mi place, ca ma relaxeaza si ca ce repet constant reusesc sa invat si sa fac intr-un final la perfectie. Am mentionat ca mi-am cumparat pene Ibanez? :D
Ar mai fi ceva de povestit? Probabil ca da, dar cine-si poate aduce aminte acum? Asta ca sa va dau o idee despre ce se intampla cu mine cand bate vantul pe blog, forum s.a.m.d.
Sa ne auzim cu bine !
luni, 26 ianuarie 2009
Update
04. 4 (patru)
In capitolul asta am scris o chestie ceva mai complicata care nu arata asa cum ar trebui sa arate (o anumita asezare in pagina a unor numere) pentru ca Blogger se incapataneaza sa mi le alinieze frumos si fara sens.
Dar cred ca se prinde esentialul.
In capitolul asta am scris o chestie ceva mai complicata care nu arata asa cum ar trebui sa arate (o anumita asezare in pagina a unor numere) pentru ca Blogger se incapataneaza sa mi le alinieze frumos si fara sens.
Dar cred ca se prinde esentialul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)